Mircea Geoana crede ca este necesara o "recalibrare" a acordului cu FMI si Comisia Europeana, ca "orice crestere de taxe in perioada de criza este o eroare" si ca "banul public este in continuare cheltuit foarte, foarte ineficient in Romania", indicand Ministerul Transporturilor ca "suspectul de serviciu, de multi ani de zile in Romania".
Presedintele PSD este "absolut convins" ca Traian Basescu "nu prinde un nou mandat" si ca "inca cinci ani de Basescu pentru Romania reprezinta un risc pe care nu ni-l putem permite". Puteti citi in continuare partea a doua a interviului acordat de presedintele PSD Mircea Geoana Agentiei Mediafax, in care vorbeste despre probleme ale actualitatii politice si economice.
Rep.: Cum comentati totusi faptul ca oficialii de la Comisia Europeana nu au fost informati de autoritatile romane in legatura cu intentia de recapitalizare a CEC?
M.G.: Nu stiu. Cei de la Finante spun ca au transmis inca din februarie o astfel de solicitare. Intre ceea ce spune oficial Comisia Europeana si ceea ce spune neoficial un tehnocrat de la ministerul Finantelor, inclin sa-i cred pe cei de la Comisia Europeana. Deci, este o greseala impardonabila si daca cineva nu si-a facut datoria trebuie pedepsit exemplar. CEC trebuie recapitalizat. Trebuie dati rapid banii pentru fondul de garantare si contragarantare pentru IMM-uri. Trebuie sa gasim noi facilitati de creditare a economiei, pentru ca daca nu vom relansa creditarea sectorul privat va suferi si este, repet, grija mea cea mai mare in acest moment. Este o sufocare a sectorului privat din Romania prin lipsa de lichiditate si lipsa de credit.
Este laudabil ceea ce a facut Banca Centrala, Banca Nationala a Romaniei, faptul ca a relansat politica monetara, faptul ca, conform acordului cu FMI, a redus rezervele minime obligatorii. Dar in momentul in care lasi ceva lichiditate - nu va ajunge in sectorul privat, ajunge la ministerul de Finante.
Ceea ce este preocupant pentru noi este si faptul ca banul public este in continuare cheltuit foarte, foarte ineficient in Romania. Si cred ca aici trebuie facut un control mult mai sever incepand cu Ministerul Transporturilor, care mi se pare suspectul de serviciu de multi ani de zile in Romania.
Rep.: De ce vi se pare suspectul de serviciu?
M.G.: Pentru ca suntem tara care cheltuim cu 50% mai mult pe kilometrul de sosea fata de orice alta tara europeana. Pentru ca de 20 de ani alocam bugete...in ultimii patru ani au fost buget la ministerul Transporturilor de 13 miliarde de euro si nu s-au facut decat doi toli de autostrada. Deci ceva este putred in Danemarca si este putred de multa vreme si indiferent de guvernare. Si nu vreau sa par ca dau vina pe guvernarea din ultimii patru ani de zile. Si pe vremea noastra, si inainte de vremea noastra. Deci exista aici un fel de complicitate generala sau o ineficienta profunda.
Deci una din doua: sau cineva deturneaza fondurile sau cineva este incapabil sa le cheltuiasca eficient.
Deci, oricum, aici trebuie pus in mod dramatic frau acestui desfrau de cheltuiala publica. Si nu este singurul loc. Suntem tara care cheltuieste printre cel mai ineficient banul public din Europa, din Uniunea Europeana. Cred ca aceasta criza ar trebui sa conduca nu doar la Consiliul pe care l-a propus primul-ministru, pentru ca il pui pe cel de la Finante sa il pazeasca pe cel de la Interne si cel de la Interne ministerul Transporturilor. Deci ei intre ei.
Trebuie sa facem un Consiliu de supraveghere si de transparenta in cheltuirea banului public in care sa luam si sectorul privat, in care sa luam KPMG sau cine vreti dumneavoastra sa stea si sa se uite pe cheltuiala banului public.
Rep..: Ati vorbit cu domnul Berceanu, i-ati transmis aceste lucruri, despre ceea ce se intampla la minister?
M.G.: Dar nu e vorba de domnul Berceanu, de acuma. E de trei luni de zile ministru. Nu e o acuza la domnul Berceanu.
Rep: Nu, dar pentru viitor, in coalitie, sa se stie.
M.G.: Nu, dar pentru trecut. Pentru trecut. Deci eu nu pot sa accept ca in patru ani de zile de crestere economica, in medie de 6%, si cu un PIB care a crescut spectaculos - suntem in continuare in halul de infrastructura pe care il avem in aceasta tara. Deci, este o chestiune pe care toata lumea o stie si cred ca a venit clipa sa vorbim. Nu e vorba de o acuza la adresa unui ministru. Eu spun ca este un tip de ineficienta cronica care ne costa pe toti. Iar acum cand este criza cred ca partea buna a crizei artrebui sa fie sa invatam sa gospodarim mai bine banul pe care il avem. Iar statul roman este, in continuare, insuficient reformat, este incapabil in acest moment sa ofere servicii publice de calitate si este foarte risipitor.
Inainte sa vorbim de reducere de posturi in sectorul public, cred ca prima grija ar trebui sa fie, pentru ca un loc de munca este pretios - putem vorbi de cuantumul salariilor si al sporurilor, acolo putem vorbi - dar un loc de munca in sectorul privat sau in sectorul public trebuie pastrat, pentru ca un om dat afara de la serviciu astazi este un om aruncat in strada si fara sanse de reangajare pe termen scurt.
Rep.: Ati spus asta in coalitie, sau il veti propune?
M.G.: In foarte scurt timp vom veni cu un set de propuneri integrat. Si vom veni in coalitie corect, constructiv si incercand efectiv sa aducem o contributie mai mare. Noi ne-am rezumat, si poate a fost si greseala mea, ca m-am rezumat in principal la ministerele PSD, si ne-am uitat la dimensiunea sociala.Asta poate este inclinatia noastra fireasca. Dar cred ca avem o obligatie sa corectam politica economica a actualului Guvern si asta nu inseamna ca sunt ministerele la PD-L, ministerele economice.
In acest moment este nevoie de o schimbare de directie in politica economica a Romaniei. Si suntem interesati si obligati sa contribuim la o astfel de conversatie in cadrul coalitiei si, de ce nu, in dezbatere publica mai larga, impreuna cu mediul de afaceri, impreuna cu patronate, sindicate, cu profesionisti.
Rep.: Apropo de o schimbare de directie in politica economica. Analistii de RBS au plasat Romania printre cele mai riscante tari in privinta unei eventuale intrari in incapacitate de plata, dupa Letonia, Ungaria si Ucraina. Intra Romania in incapacitate de plata?
M.G.: Au publicat o erata, cred, la insistentele BNR, in care lucrurile sunt ceva mai nuantate. Dar ceea ce se intampla, chiar daca a fost e eroare sau poate a fost o suprasimplifcare a situatiei din Romania, este ca perceptia ca Romania apartine unui grup de tari emergente de mare risc s-a accentuat. Este un lucru prost, pentru ca asocierea noastra cu Letonia, cu Ucraina, chiar si faptul ca, din comoditate, UE se imprumuta pe piata pentru imprumutul pentru Romania si Letonia, da indirect un semnal negativ pentru noi. Faptul ca Ungaria a ajuns intr-o situatie aproape imposibila, ca a crescut de doua ori TVA, ajungand de la 19% la 25%, si noi suntem asociati cu tarile acestea si nu cu Polonia, Slovacia sau cu Cehia, care s-au descurcat relativ mai bine, este un dezanvantak de imagine considerabil pentru noi.
Cred ca o schimbare energica de directie economica si sentimentul ca avem raspunsuri la aceasta criza, chiar daca nu sunt raspunsuri magice, ar reprezenta si pentru observatorii straini si pentru capitalul strain un semnal foarte important.
Rep..: Dar am putea intra in incapacitate de plata?
M.G.: Cred ca nu.
Rep.: Nici mai tarziu?
M.G.: Depinde cat de mult se va agrava situatia economica. Am trait vremurile lui 1998, eram ambasador in SUA. Atunci am lucrat indeaproape cu FMI, cu Trezoreria americana, cu Ministerul de Finante american, pentru a incerca sa nu transformam Romania intr-un cobai al unui experiment care pana la urma s-a intamplat.
Nu am sa uit niciodata faptul ca Romania a fost pusa la pachet cu Ecuador, cu o tara africana si o tara asiatica, intr-un experiment facut atunci de institutiile financiare internationale, faimosul "bailing in".
Daca il intrebati pe domnul Mugur Isarescu, cred ca putem sa scriem o carte despre acele zile, in care, desi Romania nu avea o situatie atat de dramatica, eram impinsi catre un sentiment de "default" ca tara.
Acest lucru trebuie evitat si trebuie intarita colaborarea cu BNR, care este un pilon de incredere interna si internationala. Dar pentru asta este nevoie de mai multa coerenta in actiunea guvernamentala si poate, de ce nu, de o conversatie mai larga cu celelalte partide parlamentare, cu opozitia, pentru a da intr-adevar incredere ca avem o pozitie corenta pe care toti o sprijinim.
Rep.: Cota unica ramane sau nu?
M.G.: Ramane. Intr-un moment de criza nu se schimba taxele si impozitele principale. Cred ca ar fi fost o problema daca am fi avut varianta noastra de impozitare regresiva, cu 16% si 10% pentru cei cu venituri mici. Continui sa cred ca exista, din punct de vedere social, o nedreptate. Dar din punct de vedere economic, orice semnal negativ la adresa sectorului privat si la fiscalitate este profund gresit in perioada de criza. Deci acum stam pe taxele principale pe care le avem si le aparam cat mai mult putem.
Rep.: Si cat ar putea dura criza?
M.G.: Semne de incredere in America au inceput sa apara. Eu cred ca vom avea probabil si anul 2010 cu dificultati, dar sunt printre cei optimisti, care considera ca daca luam masuri energice acum si nu uitam si termenul mediu, poate peste opt sau douasprezece luni vom putea fi in situatia de a fructifica un inceput de relansare. Pentru ca Romania isi pastreaza atractivitatea. Elementele fundamentale ale pietii romanesti nu s-au modificat: avem in continuare nevoie de investitii, avem in continuare forta de munca relativ ieftina si relativ calificata, in continuare avem potentia de dezvoltare in sectorul energetic, in s