Integrarea europeana va zgudui din temelii viata la tara. Deprinsi de comunism si social-democratie sa se taraie la limita subzistentei si indobitociti de saracie, bunicii nostri trebuie sa devina peste noapte fermieri europeni. Ultimele reglementari in domeniul agriculturii lasa taranului doua optiuni: sa vanda sau sa dea in arenda pamantul pe care il are, in schimbul unei rente viagere simbolice, ori sa se dea peste cap si sa devina agricultor european in cadrul programului "Fermierul". Oricum ar fi, taranul este nevoit sa renunte la stilul de viata morometian, la bufetul unde bea pe datorie si sa se apuce de crescut animale de rasa si sa ridice ferme occidentale.

Adrian Stan, directorul adjunct al Agentiei Domeniilor Statului, a prezentat sambata, la Constanta, cateva aspecte legate de derularea programelor Renta Viagera Agricola si Fermierul. Fostul consilier local din Techirghiol a declarat ca aceste initiative se bucura de succes, peste 70 de persoane interesandu-se zilnic, numai in Constanta, de modalitatea in care pot intra in posesia rentei. Pe de alta parte, 755 de agricultori constanteni au depus solicitari pentru a intra in programul "Fermierul", 54 de proiecte fiind in lucru, iar cinci dintre acestea au primit deja scrisoare de confort. Potrivit lui Adrian Stan, care este si presedinte al Oficiului National de Renta Viagera Agricola, statul a pus la dispozitie 500 de miliarde de lei pentru plata rentelor viagere, la dispozitia celor care din cauza varstei sau din alte motive nu mai pot lucra pamantul pe care il detin. Doritorii trebuie sa aiba cel putin 62 de ani si sa vanda sau sa dea in arenda terenul agricol pe care il au, in limita a zece hectare. Pentru fiecare hectar vandut, taranul va primi pana la sfarsitul vietii 100 de euro pe an, iar pentru un hectar dat in arenda, cate 50 de euro. Cei care si-au vandut sau au dat in arenda pamantul anul trecut vor primi banii in acest an, urmand ca cei care vor lua aceasta hotarare in 2006 sa-si primeasca renta incepand de la anul. Mult mai complicate sunt lucrurile in ceea ce priveste programul "Fermierul", proiect prin care se incearca alinierea agriculturii romanesti la standardele europene. Vorbim aici de copierea si adaptarea unor programe aplicate cu succes in tari precum Olanda, Germani sau Franta. "Nu suntem noi in stare sa facem lucruri originale, de aceea trebuie sa preluam, sa copiem si sa adaptam ferma de model familial", a declarat Adrian Stan, care a recunoscut ca "este un model greoi", deoarece implica atat fonduri SAPARD, cat si finantari de la buget. In aceste conditii, fiecare creditor vrea sa vada exact care este traseul banilor pe care ii da, astfel incat exista o serie de conditii stricte pentru a accesa programul "Fermierul". Acesta se adreseaza asociatiilor familiale, care cuprind asocieri de rude pana la gradul al IV-lea si care trebuie sa convinga printr-un proiect inaintat Biroului "Fermierul", din cadrul Directiilor Agricole judetene. Solicitantii trebuie sa dovedeasca faptul ca detin teren agricol, au studii superioare, de specialitate sau experienta in agricultura, sa nu aiba cazier si sa nu fi falimentat vreodata o ferma ori asociatie agricola. In Constanta functioneaza la aceasta ora sapte Agentii de Plati si Interventii in Agricultura (deconcentrate care se ocupa doar de finantarea programului "Fermierul"), la Mangalia, Negru-Voda, Baneasa, Medgidia, Harsova, Cogealac si municipiul Constanta. Pana la urma, rolul programului "Fermierul" e sa dezvolte in comunitatile rurale si alta economie in afara de cea a buticurilor cu bauturi, sustine Adrian Stan. In paralel cu acest program exista si o serie de noi reglementari pentru crescatorii de animale, incurajati prin majorarea alocatiilor pe cap de animal sa majoreze numarul vitelor din batatura. Astfel, pentru fiecare vaca, proprietarul acesteia va primi intre 3 si 10 milioane lei, in functie de rasa animalului, iar pentru fiecare porc din ograda, taranul poate primi cate 1,2 milioane lei, in functie stratul de grasime a animalului. In alta ordine de idei, ADS are in Constanta 27 de dosare de retrocedare, insumand peste 7500 de hectare de pamant, din cele 27.000 pe care le are Agentia aici. Sau, dupa cum s-a exprimat si adjunctul ADS, "probleme n-ar fi, ca poate luam Cadrilaterul". O opinie interesanta a avut liberalul Adrian Stan si in privinta fuziunii PNL-PD, despre care sustine ca nu trebuie facuta, in nici un caz, acum. "In cazul unei fuziuni, PNL se rupe, pierdem majoritatea in Parlament si apoi guvernarea", a spus Stan, care a continuat: "Ma intreb daca Tariceanu stie ca orice discutie pe aceasta tema agraveaza situatia". In fine, moldoveanul adoptat de Techirghiol si trimis apoi sef intr-una dintre cele mai importante agentii ale statului a infatisat in varianta proprie imaginea plastica cea mai potrivita in astfel de situatie: "Fuziunea trebuie sa fie ca o casatorie, trebuie sa simti ca vrei sa faci chestia asta. Ceea ce se incearca acum seamana mai mult a viol".