Ion Iliescu publica pe blog articolul ROMA - SESIUNEA ANUALA A.E.R.E.C, pe care il puteti citi in continuare.
Am participat la Roma la Reuniunea anuala a Academiei Europene de Relatii Economice si Culturale.
In prezenta domnului dr.Ernesto Carpintieri , presedinte al A.E.R.E.C. (membru al Clubului de la Bucuresti) , in cursul diminetii de 10 iunie 2011 am prezentat o Expunere, al carei text il public in continuare :

EXPUNERE LA SESIUNEA ANUALA AEREC

Domnule presedinte al AEREC,
Doamnelor si domnilor,
Imi face o deosebita placere revederea cu dumneavoastra, cu amabilele noastre gazde, care, ca de obicei, ne supun atentiei si dezbaterii subiecte importante, cu impact asupra societatilor noastre. Societati supuse unor forte divergente, pe fondul gravei crize economice pe care o traversam, prima criza a globalizarii. Consecintele politice si sociale ale crizei abia acum incep sa se contureze, in complexitatea si in profunzimea lor.
Aceasta criza redistribuie puterea economica si raporturile de putere la nivel global. Viziunea despre globalizare, ca proces care are numai castigatori, s-a dovedit a fi falsa. Acum vedem ca pana si cei care au furnizat modelul de globalizare, natiunile occidentale de extractie anglo-saxona, se afla pe lista perdantilor, desi aparentele sugereaza altceva.
Grav este faptul ca, in principal, costurile sociale nu sunt repartizate echitabil. Este un adevar pe care il cunoastem din istorie, nu este o noutate a globalizarii. Globalizarea doar mareste scara, amplitudinea polarizarii economice si sociale, si odata cu asta, amplitudinea fenomenelor de discriminare si de excludere economica, politica si sociala.
Politicile publice de tip redistributiv, specifice statului-providenta, au fost date uitarii, sau marginalizate, sub pretextul ca fac oamenii dependenti de stat, sau ca statele nu-si mai pot permite luxul de a fi "sociale". Asta a facut ca anumite categorii sociale sa fie mai afectate decat altele de consecintele crizei, dar si de cele ale unui fenomen complementar globalizarii: destructurarea sociala si slabirea mecanismelor de solidaritate.
Ne-ati propus spre dezbatere situatia femeilor. Si pe buna dreptate. Femeile fac parte din categoriile sociale cele mai afectate, si discriminate, desi in mod formal, legal, acest lucru nu ar trebui sa se intample.
Situatia femeilor a cunoscut o constanta imbunatatire pe parcursul intregului secol douazeci, ele avand acum inclusiv dreptul de a alege si de a fi alese in structurile politice reprezentative. Schimbarea cea mai dramatica, in bine, a fost determinata de doua evenimente tragice: cele doua razboaie mondiale, in care femeile au jucat un rol esential, atat in economia de razboi, cat si pe campul de lupta.
Ca un semn de emancipare femeile au ajuns sa fie practic egalele barbatilor in mai toate domeniile, s-au afirmat in viata publica si in afaceri. Asta in Occident. Sub presiunea evolutiilor societatii contemporane si alte societati, conservatoare, care au o lunga traditie a discriminarii femeilor, au fost nevoite sa se deschida si sa faca o serie de gesturi in favoarea lor.
Dupa un maxim al prezentei femeilor in economie si in politica, in viata publica, in societatea civila, de ceva vreme se observa un reflux. Pe fondul cresterii somajului, femeile sunt cele mai discriminate pe piata muncii, fiind primele licentiate, iar la munca egala veniturile lor sunt constant mai mici decat cele ale barbatilor, chiar si in cazul pozitiilor asa zise de "top management".
Ca om politic, sunt interesat si de aspectul prezentei femeilor in viata politica. Este absurd, si contra-productiv, ca in tarile noastre, in care de obicei femeile intrec, ca numar, demografic vorbind, barbatii, numarul femeilor din politica si administratie sa fie atat de mic. Intrebarea este: care sunt cauzele acestei stari de lucruri?
Cred ca doua secole de afirmare a principiilor Revolutiei Franceze, in care indivizii sunt considerati cetateni cu drepturi si obligatii egale, nu au fost suficiente pentru a schimba un model cultural care face din femeie o persoana inferioara barbatului. Modul in care este tratata femeia in mediile de informare, in cinematografie si in productiile de televiziune nu imbunatateste lucrurile. Iar impactul acestora asupra opiniei publice nu poate fi neglijat.
Mai mult, femeile insele au renuntat la lupta pentru afirmarea egalitatii in drepturi cu barbatii. Putine sunt cele care mai protesteaza impotriva discriminarii. Cat priveste politica, partidele au esuat in misiunea lor de a recruta, de a pregati si de a promova lideri din randul femeilor. Exceptiile nu fac decat sa intareasca regula, si cand spun "exceptii" ma gandesc la tarile nordice. Doar ca acolo exista un anume model cultural care accepta de multa vreme ideea egalitatii dintre barbati si femei. Dar refluxul incepe sa se vada si in tarile nordice europene.
In Romania lucrurile s-au degradat dupa 1989, si una dintre cauze a fost un stereotip legat de prezenta nefasta a Elenei Ceausescu in procesul de decizie politica pana la caderea comunismului. Asistam la situatii in care femeile nu voteaza un candidat femeie, fie ca e vorba de alegeri locale sau parlamentare.
Prezenta femeilor in Parlament a scazut permanent. Ideea cotelor de reprezentare este respinsa vehement, si oricum ea n-ar rezolva problema de fond: modelul cultural discriminatoriu in ceea ce le priveste pe femei, ca urmare a ne-asimilarii pe fond a principiului democratic al egalitatii in drepturi si obligatii. Cata vreme exacerbam individualismul, ducem la absurd concurenta intre indivizi in orice domeniu al vietii, facem din orice valoare morala si politica o valoare de piata, discriminarea femeilor va fi ceva firesc in ochii celor mai multi. De fapt, deteriorarea statutului femeilor este un indicator clar al starii de sanatate a unui sistem democratic.
Evident, problemele discriminarilor care le privesc pe femei nu pot fi separate de problemele economice. Fara o rezolvare de durata a problemelor economice, fara o revenire la cresterea economica durabila si sustinuta, si fara cresterea rolului redistributiv al statului nu se pot imagina solutii durabile pentru aceasta categorie sociala.