Directorul CURS, Catalin Stoica, pune scaderea lui Traian Basescu pe seama faptului ca a fost perceput de romani drept cel care a generat criza politica peste criza economica. Intr-un interviu acordat unui cotidian central, Catalin Stoica, directorul CURS, explica de ce criza economica si politica a afectat optiunile de vot pentru Traian Basescu: "Daca acum patru-cinci ani Traian Basescu era perceput ca un lider ferm si hotarat, acum, intr-un cu totul alt context, aceleasi gesturi ale sale sunt interpretate drept indicatori ai unei incapatanari paguboase pentru tara. Aceasta schimbare de context ii poate crea probleme serioase lui Traian Basescu."

• Cum va explicati scaderea in sondaje a presedintelui Basescu?
• Catalin Stoica: Sunt mai multi factori. In primul rand, Traian Basescu si Mircea Geoana sunt sustinuti de cele mai mari partide din Romania. Era normal ca, pe masura ce ne apropiam de inceputul campaniei, atat Basescu, cat mai ales Geoana sa se apropie de scorul propriilor partide. In al doilea rand, ascensiunea lui Mircea Geoana si - intr-o anumita masura - a lui Crin Antonescu se datoreaza faptului ca presedintele Basescu a refuzat oferta de guvern si prim-ministru facuta de noua majoritate parlamentara PSD - PNL - UMDR si minoritatile nationale, altele decat cea maghiara.
Potrivit sondajelor efectuate de-a lungul ultimilor doi ani, majoritatea alegatorilor s-au saturat de conflicte si de scandaluri politice. Pe fondul actualei crize economice, cei mai multi dintre alegatori isi doresc cel putin stabilitate politica - singura in masura sa permita elaborarea unor strategii de iesire din criza economica.
Traian Basescu a fost, se pare, perceput in ultima vreme ca principalul factor de instabilitate politica si a avut de pierdut. Cred ca in cazul lui Traian Basescu avem de-a face cu o schimbare a contextului in care sunt receptate atitudinile si comportamentele sale. Daca acum patru- cinci ani Traian Basescu era perceput ca un lider ferm si hotarat, acum, intr-un cu totul alt context, aceleasi gesturi ale sale sunt interpretate drept indicatori ai unei incapatanari paguboase pentru tara.
Un alt exemplu ar fi cel al limbajului: daca in trecut se spunea ca Traian Basescu vorbeste pe intelesul oamenilor obisnuiti, acum, in noul context, unii alegatori il percep pe Basescu ca fiind vulgar. Asadar, fermitatea este acum perceputa drept incapatanare, iar a vorbi pe intelesul oamenilor simpli este considerat de unii drept vulgaritate. Aceasta schimbare de context ii poate crea probleme serioase lui Traian Basescu.

• Se mai pot produce schimbari substantiale ale optiunilor de vot? Crin Antonescu ar putea recupera diferenta fata de Geoana?
• Catalin Stoica: Campaniile electorale sunt importante, si ele pot induce doua efecte majore: pe de-o parte este vorba despre efecte asupra preferintelor de vot. Unii candidati vor castiga simpatii, in vreme ce altii vor pierde simpatii. Pe de alta parte, este vorba despre efectele campaniei asupra ratei de participare la vot. Sunt campanii care pot mobiliza oamenii la urne si campanii care pot avea efectul contrar (de demobilizare, apatie, lehamite).
Este putin probabil ca unii competitori care acum sunt la coada clasamentului cu circa 2%, 3% sau 5% sa produca surprize majore si sa se califice in turul al doilea. Din sondajele CURS reiese clar faptul ca lupta se da intre Traian Basescu, Mircea Geoana, in special, si Crin Antonescu - la o oarecare distanta de primii doi. Campania electorala va insemna mult indeosebi pentru acesti trei competitori.

• In turul doi, electoratul va urma indicatiile politicienilor? Ce alegatori sunt cei mai disciplinati?
• Catalin Stoica: Intre tururi, vor exista negocieri intre fosti competitori. Astfel de negocieri sunt hilare. Se negociaza ceva ce nimeni nu are (voturi potentiale in turul doi). Mai pe romaneste, se negociaza pielea ursului din padure. Nimeni nu poate garanta ca votantii unui pierzator din primul tur vor vota cu siguranta in turul al doilea asa cum li se va spune. Foarte probabil ca unii dintre votantii celor care nu s-au mai calificat in turul al doilea nici nu se vor mai duce la vot. Exista, totusi, diferente: votantii PRM si UDMR sunt cei mai disciplinati. Mai ales votantii PRM.

• Putem avea o evaluare, chiar daca riscanta, a prezentei la vot?
• Catalin Stoica: E dificil de facut din mai multe motive. In primul rand, sa nu uitam ca prezenta la vot se calculeaza din totalul populatiei cu drept de vot inscrisa in listele electorale. Or, aceste liste ii includ si pe cei care sunt plecati din tara si al caror numar este, dupa unii, de cel putin un milion de adulti cu drept de vot.
In al doilea rand, estimarile de prezenta la vot pe baza sondajelor pot fi distorsionate de efectele de dezirabilitate sociala - tendinta respondentilor de a da raspunsuri conformecu norme larg impartasite intr-o societate. Exista o norma sociala potrivit careia a vota este datoria civica a oricarui bun cetatean. De aceea, in sondaje numarul celor care iti spun ca vor merge la vot este de obicei mai mare decat numarul celor care se vor prezenta la urne.
In al treilea rand, rata participarii la vot este influentata si de campania electorala si de mizele percepute ale acesteia. In acest moment, nu m-as hazarda sa fac estimari privind prezenta la vot.
Referendumul va mobiliza alegatorii? Il va ajuta pe Basescu?
Este foarte probabil ca ii va mobiliza pe unii alegatori. Nu stiu insa in ce masura referendumul il va ajuta numai pe Basescu, intrucat, asa cum o arata si datele sondajului nostru, ideea reformarii parlamentului este sprijinita inclusiv de votantii contracan di datilor lui Basescu. In plus, mi-e teama ca altele sunt problemele care ocupa principalele locuri pe agenda cetateanului.
Sanse de castig au acei candidati care vor propune solutii credibile la problemele care ii ingrijoreaza cel mai mult pe romani in prezent. Aceste probleme sunt cele de ordin economic (standard de viata, salarii, pensii, locuri de munca) si mai putin cele care tin de o abstracta reforma a statului.