Jurnalul National publica un articol scris de Adrian Nastase - "Aceasta tara" si "poporul meu" - pe care il puteti citi in continuare.
'Treptat, se naste, prin contributia reprezentantilor actualei puteri, o noua limba de lemn. Ea este rezultatul unei culturi cu totul relative, imbinata cu nevoia disperata de a gasi ceva de spus atunci cand n-a mai ramas nimic de spus. "Tara noastra, Romania, trebuie sa inteleaga...", "Romania si romanii trebuie sa priceapa..." Sunt vorbe pe care le auzim tot mai des si de la Emil Boc, si de la Adriean Videanu.
In ultimul timp, ei ne vorbesc despre "aceasta tara" - un fel de pacient pe care il "opereaza" zilnic. Ca si cum ei ar fi reprezentantii locali ai FMI, trimisi sa administreze "gradina din Carpati".
Tot asa l-am auzit ani lungi pe Traian Basescu invocandu-i, ritualic, pe "romani". In ultimul timp, Basescu este si mai expresiv, utilizand varianta posesiva - posesia fiind un dezmembramant al dreptului de proprietate - "poporul meu". Ceausescu utiliza si el aceasta formula de "posesie". Totusi, el folosea pluralul (nu neaparat de majestate); "avem un popor minunat".
Aceasta limba de lemn isi are temeiul in subconstientul mosieresc al celor care o utilizeaza. Pentru ca cei care guverneaza acum chiar cred ca Romania e tara lor intr-un sens aproape feudal.
Basescu chiar crede ca e un faraon a carui putere emana de la poporul cazut in admiratie, popor pe care il poate asmuti la nevoie, ca pe o haita, asupra oricarui "tradator" care misca in front.
In ultima luna, premierul Boc a spus peste tot ca PDL face un lucru unic in istoria recenta, "isi trimite singur oamenii acasa din administratie". Al doilea om din Guvern vrea sa vorbeasca despre concedierile din zona bugetara, dar limba de lemn ii joaca feste.
Din expresia folosita rezulta clar ca cei din administratie sunt "oamenii PDL-ului", nu functionari publici cu statut clar, ci niste soldati pe care ii poti sacrifica la nevoie. Si, oricum, niste persoane asupra carora partidul invoca un drept de proprietate de nediscutat.
Cei care conduc - inca - Romania nu pot avea relatii nici cu cetateni, nici cu institutii, nici cu specialisti. Oamenii liberi le starnesc fiori. Ceea ce nu inseamna proprietate personala PDL nu e demn de incredere, pentru ca poate avea idei. "Raul, ramul" erau prietenii domnitorului de odinioara. Astazi, guvernantii nu s-ar mai baza pe asemenea prietesuguri. Ei ar cere acte legalizate la notariat care sa le consfinteasca dreptul de proprietate asupra respectivelor fonduri forestiere sau lucii de apa.
Un exemplu graitor mai apare atunci cand cei aflati acum la putere ne dezvaluie vinovatii actualei crize profunde prin care trecem. E vorba despre toate guvernarile din trecut, evident, dar, atentie, e vorba si despre numeroasele greseli pe care le-a facut "statul" de-a lungul si de-a latul anilor. Un om politic ar trebui sa stie ce e statul. Un constitutionalist ca Emil Boc ar trebui sa viseze ce e statul si sa le explice asta si colegilor de partid. Statul inseamna o entitate ce are ca elemente constitutive teritoriul, populatia si institutiile politice care asigura guvernarea. Este evident ca nu teritoriul e vinovat de criza, nu Lacul Amara a crescut cheltuiala publica aberant, nici Muntii Baiului n-au facut imprumuturi de la FMI.
E tot asa de evident ca populatia nu creeaza crize, ea le suporta consecintele si atat. In mod evident, institutiile si cei dinauntrul lor au generat, in multe cazuri, politici iresponsabile, au amanat la nesfarsit gasirea si aplicarea de solutii. Este cazul guvernantilor de acum, si ei trebuie sa-si asume aceasta vinovatie. Sigur, insa, noua limba de lemn s-a nascut ca sa invaluie adevarul, nu ca sa-l exprime transant.
E bine sa inveti limbi straine, dar nu limbi straine de bunul-simt elementar. Asa ca e de sperat ca "Romania si romanii" sa transforme cat mai curand limba de lemn a liderilor pedelisti intr-o limba moarta.'