Ceea ce in vara parea imposibil de realizat, un nou Rast care sa stearga din amintiri dezastrul pe care l-a lasat Dunarea dupa ce a intrat noaptea, pe furis, in sat, se apropie de finalizare.
Din Rast a disparut ca prin minune milogeala, incaierarea pe ajutoare si impartitul rudelor de salam cainilor de pripas. Incet si cu multe opinteli, cu multe ambitii, cu cedari din partea oficialilor locali si centrali, cele 861 de case care trebuia reconstruite din temelii au prins contur si se afla in diferite stadii de finisare. In 80 dintre casele terminate familiile sinistrate s-au si mutat, chiar daca fiecare gandeste ca-i mai lipseste ceva. Ceilalti loviti atat de crunt de soarta s-au pripasit ba intr-o cosmelie injghebata din ce au recuperat de sub daramaturi, ba in "vagonul" dat la repezeala de guvern si de care cei mai multi nu mai vor sa se desparta. Cine a plecat din casa lui doar cu ce a avut pe el spune ca nu se poate muta in casa noua, ca nu poate sa puna "relaxa" de la ajutoare direct pe cimentul care tine loc de pardoseala. Cine are casa construita de ANL isi doreste gard de ciment la poarta, pe care nu are cu ce sa-l construiasca. Cine-si face casa cu forte proprii si cu materiale de la guvern se plange ca nu are ce sa le puna pe masa muncitorilor constructori ca, deh, cat ai fi de sarac nu poti sa bagi in oala in fiecare zi fasui.
Iulian Silisteanu, primarul vechiului si noului Rast, imparte butelii, dreptate, saltele, injuraturi, bani pentru manopera caselor, pune masina primariei la dispozitia tatei Leana cand i se face rau de la injectii, racneste la zidarii care, pe masura ce se apropie zapada, cer si mai multi bani pentru tencuieli, da interviuri si mai crede cu toata fiinta ca rastenii o sa traiasca in curand intr-un sat ca-n Europa.
Aproape gata
Din cele 861 de case noi care vor fi construite in noul Rast, 236 sunt la finisaje, 260 la acoperis, iar 118 case sunt la nivel de fundatie. ANL a avut de facut 300 de case, dintre care 192 sunt in stadiu de finisaj, iar diferenta, in diferite stadii de constructie. Fundatia lui Becali a avut de construit 46 de case, din care 16 se gasesc in stadiul de finisaj, 25 sunt la acoperis, iar cinci case sunt doar la fundatie. Dintre cele 192 case construite de ANL, 87 sunt deja ocupate de familii care nu aveau nici o posibilitate de a se adaposti in alta parte. "Greu merge cu casele pe care sinistratii trebuie sa le ridice cu forte proprii, dar cu materiale venite de la guvern.
Mi-a trimis guvernul niste usi de exterior care sunt din PFL, iar tocurile usilor de interior sunt din carton presat, in care nu intra nici holdsurubul si nici cuiul. Eu le-am zis; 'Ma oameni buni, ce sa faca baba Floarea cu tocurile astea de carton presat? Cand o baga fasui in oala si o face abur in camera se inmoaie tocul si cade usa pe ea, de suntem de pomina lumii'! Au recunoscut si ei, dar cica sunt achizitionate de la licitatie si cel care a castigat a avut pretul cel mai mic. Pai, pe astea nu le lua nimeni nici daca le dadeau de pomana!", a spus primarul celor doua Rasturi.
Linistea de dupa furtuna
Joita Bazgan este una dintre persoanele care au fugit din calea apelor doar cu ce au avut pe ele. Cand s-au potolit apele, a mai putut sa recupereze un fotoliu harbuit pe care l-a pus sub sopronul improvizat langa modulul guvernamental. Pe el isi odihneste batranetile cand alege fasolea sau cand curata cartofii. I-a dat primarul si o saltea relaxa, pusa direct pe podeaua casei construita de ANl, dar nu se muta ca zice ca nu are cum. "Cum sa ma mut, ca salteaua si ce e pe noi sunt tot ce avem?! Ma mut in casa pe care mi-a dat-o de cate ori pe zi vreau, ca doar deschid usa. Ce sa pun in casa, ca nu mai avem nimic si suntem cinci persoane? Masina de gatit pe care ne-a dat-o primarul nu merge, ca nu am urloaie. Curent nu am, ca nu ne baga. Cica sa ducem intai hartia cu care am platit curentul in satul vechi si pe urma ne baga curent aici. Daca apa mi-a luat casa, credeti ale matale ca ocoleau hartia aia pe care mi-o cer ei acum?", spune femeia resemnata.
Nevasta lui Ionel Cadararu le da zor constructorilor sa-i termine si ei casa pana nu se pune zapada. "Pe mine m-a trecut la forte proprii. Barbatul meu a plecat in Grecia, la o cariera de piatra, sa poata sa-mi trimita bani sa fac casa si sa cresc cei doi copii pe care ii avem. Daca mai tine Dumnezeu o saptamana, termin si eu. Nu mai zic nimic. Bine ca am unde sa-mi adapostesc copiii iarna asta. La scoala se duc cu autobuzul, care vine aici in Rastul Nou, si ii ia dimineata si ii aduce la pranz. Lectiile le fac la lumanare sau la felinar. Om trece si de asta!", povesteste nevasta ramasa cu toate grijile casei.
Paul Icur si-a injghebat o adevarata gospodarie langa casa pe care i-a construit-o ANL. O camaruta mica pentru familie, un grajd pentru cei doi cai, toate din caramizile pe care le-a scos din namolul care i-a cotropit vechea casa la care au muncit doua generatii. Incet, incet, rastenii care nici picati cu ceara n-ar fi acceptat sa primeasca locuri de casa decat langa vecinii din satul vechi, s-au linistit si s-au apucat de treaba. Acum li se pare ca viata poate fi luata de la capat chiar daca visele le mai sunt bantuite de furia apelor.