Dupa patru luni de analize si discutii, Craiova ar putea avea de anul viitor un regulament privind cromatica fatadelor cladirilor din oras
In Banie nu s-a renuntat la idea ca primaria sa fie cea care impune culoarea pe care o va avea o cladire nou construita sau una care se renoveaza ori se reabiliteaza termic. Desi autoritatile locale au recunoscut in dese randuri ca, in anumite zone, "orasul arata precum o sorcova", mult asteptatul regulament referitor la cromatica fatadelor cladirilor din municipiul Craiova nu a ajuns nici pana acum pe masa consilierilor locali, cu toate ca despre el se vorbeste de aproape patru luni. O tentativa in acest sens s-a consemnat la sedinta ordinara de saptamana trecuta, dar pana la urma "Regulamentul local de urbanism referitor la cromatica fatadelor pentru cresterea calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor" nu a putut fi introdus peste ordinea de zi.
"Cred ca se va tot amana pana la calendele grecesti", a spus atunci suparat arhitectul Emilian Stefarta (care este si initiatorul regulamentului in cauza), atragand un zambet lung din partea primarului Antonie Solomon. Pe motiv ca nu a avut in spate un raport de specialitate si ca nu s-au respectat anumite termene legale de informare, dar si pentru ca nu isi justifica urgenta, regulamentul a fost lasat pentru sedinta de la sfarsitul lunii decembrie. "Sa ne uitam la aceste cladiri care sunt in constructie, cate se anvelopeaza, ce culori au si apoi sa vedem urgenta", a fost argumentul cu care consilierul local Sabin Giurgiu a incercat sa le demonstreze colegilor sai ca un astfel de regulament este extrem de necesar si ca el trebuie votat cat mai repede.

"Nu putem lasa orasul la discretia gustului indoielnic"

Si in raportul depus de arhitectul Emilian Stefarta se arata necesitatea unui regulament privind cromatica fatadelor cladirilor. "Avem stringenta nevoie de un astfel de regulament, altfel, in cativa ani, lasat in voia sortii si la discretia gustului indoielnic, orasul va fi victima sigura a stridentelor, lipsei de adecvare si a kitch-ului fara margini", sustine in scris consilierul local.
Stefarta mai mentioneaza in raportul sau ca un asemenea regulament trebuie sa se refere atat la cladirile viitoare, cat si la cele care s-au executat pana acum, si ca el este absolut necesar, pentru ca "autoritatea care emite autorizatia nu are dreptul in momentul de fata sa ceara o anumita paleta de culori pentru fatada unei cladiri noi sau a uneia existente care se reface, repara, restaureaza sau se reabiliteaza termic". "In prezent, oricine poate contesta un refuz de a i se elibera autorizatia, pe considerentul ca se exagereaza cromatic intr-o anumita situatie", a mai spus Stefarta, convins "ca determinarea unei conduite reglementate pentru viitor este un lucru anevoios, dar care trebuie facut".

A disparut impunerea celor sase culori

"Regulamentul local de urbanism referitor la cromatica fatadelor pentru cresterea calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor" a fost intocmit in vara de arhitectul-sef al Craiovei, Mircea Diaconescu, si a fost supus la vot in sedinta de consiliu local din luna august. Nu a fost insa aprobat, consilierii considerand ca regulamentul mai are lacune si ca trebuie imbunatatit. Diaconescu propusese doar sase culori de baza care sa fie acceptate pe fatadele cladirilor din Banie: alb, galben, bej, gri, verde si bleu, "aplicate in campuri care nu depasesc 90 la suta din fatada, in nuante deschise si neutre". Restul de culori "se puteau folosi doar in proportie de maximum zece la suta si pe elemente volumetrice distincte ale fatadei".
Consilierul Emilian Stefarta s-a opus atunci regulamentului si a anuntat ca va veni cu imbunatatiri. Astfel, dupa mai multe runde de discutii la Ordinul Arhitectilor, a aparut un alt regulament, cel care va fi si supus la vot in decembrie. Noul regulament scoate obligativitatea celor sase culori si da liber la orice culoare, dar specifica faptul ca "culorile recomandate pentru tencuiala decorativa sau vopsirii pentru constructii sunt cele pastelate, cu parametrii de culoare minima 230 in codul RGB - sistemul general utilizat pentru definirea culorilor (Red - rosu, Green - verde, Blue - albastru)".
"Prin acest sistem sunt specificate pentru fiecare culoare care sunt cantitatile de rosu, verde si albastru care o compun. Prin amestecarea acestor trei culori de baza, in diferite proportii, rezulta si celelalte culori. Parametrii sunt de la 0 la 256, iar cu cat cifra este mai mare, cu atat culoarea este mai diluata si astfel se evita nuantele stridente. Asa nu ai cum sa mai gresesti", a explicat Stefarta. "Se vor utiliza combinatii din nuante diferite ale aceleiasi game cromatice si se vor evita culorile inchise, stridente sau saturate", se mai arata in acest regulament, la articolul 1.

Arhitectul-sef recomanda culoarea

Regulamentul permite si folosirea de tonuri inchise, insa cu conditia sa nu depaseasca 20 la suta din fiecare fatada luata distinct (art. 2). "Culorile tamplariei si invelitorilor, in cazul acoperirii cu sarpanta, vor fi alese in concordanta cu cele ale fatadelor", se mai specifica in noul regulament, la articolul 3.
Conform regulamentului, arhitectul-sef al Craiovei va fi cel care va preciza in certificatul de urbanism "parametrii cromatici si gama de culori recomandata a se folosi in cazul constructiei ce urmeaza a se autoriza". Pentru constructiile "cu valente plastice si arhitecturale deosebite" sunt admise si derogari de la regulament, insa doar in baza unei avizari date de comisia tehnica de pe langa Primaria Craiova.
Totodata, regulamentul interzice lucrarile de interventie executate partial pentru reabilitarea structural-arhitecturala a anvelopei cladirii, ele trebuind sa se faca pe intreaga fatada si numai in baza unui proiect tehnic. De la aplicarea acestui regulament sunt exceptate cladirile expertizate tehnic si incadrate in clasa I de risc seismic, cele deja reabilitate sau in curs de reabilitare la data intrarii in vigoare si cladirile monument istoric.
Sanctiuni de pana la 10.000 de lei
Daca in regulamentul anterior sanctiunile pentru nerespectarea sa erau de la 500 la 2.000 de lei, in cel actual acestea incep de la 3.000 de lei E™i pot ajunge pana la 10.000 de lei, in cazul lucrarilor de reabilitare a cladirilor, executate partial.