AmosNews : Romania 95

Ziua de 1 Decembrie este, pentru toti romanii, ziua Marii Uniri. Primul 1 Decembrie ca zi nationala a fost marcat la Alba Iulia, la 1 decembrie 1990. De altfel, in fiecare an, atat la Alba Iulia, cat si in toate orasele mari din intreaga tara au loc manifestari si ceremonii prilejuite de aniversarea zilei de 1 Decembrie, evenimente care ii reunesc pe romanii de pretutindeni. Anul acesta, cu ocazia aniversarii a 95 de ani de la Marea Unire, vom avea "cea mai mare parada militara de dupa Revolutie", a anuntat Mircea Dusa, ministrul Apararii Nationale. In plus, 150 de inalti oficiali militari din state membre ale NATO si-au anuntat prezenta la Bucuresti.
La inceputul acestei luni, Guvernul a aprobat suplimentarea bugetului pentru finantarea manifestarilor de 1 Decembrie 2013 cu 4,8 milioane de lei. Anul trecut, parada militara a fost una restransa, cheltuindu-se pentru acest eveniment aproximativ 850.000 de lei. Anul acesta, Guvernul a decis sa aloce suplimentar de 5 ori mai multi bani.
Majorarea se explica prin prezenta a 150 de inalti oficiali militari din state membre ale NATO.
La defilare vor participa si subunitati ale trupelor aliate, inclusiv cele din SUA, ceea ce inseamna ca soldatii americani vor trece pe sub Arcul de Triumf din Bucuresti. Aproximativ 30 de aeronave vor survola cerul duminica, 1 Decembrie, informeaza Ministerul Apararii Nationale.
Scurt istoric
Ziua nationala a Romaniei a fost intre 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, intre 1948-1989 ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgata de presedintele Ion Iliescu si publicata in Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptata ca zi nationala si sarbatoare publica in Romania.
In anul 1990, dupa revolutia anticomunista din 1989, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venita din partea opozitiei, de a adopta ziua de 22 decembrie drept sarbatoare nationala a Romaniei. Pe fondul confruntarilor interetnice de la Targu Mures din martie 1990 si a mineriadei din 13-15 iunie 1990, Parlamentul Romaniei a adoptat la 31 iulie 1990 legea nr. 10 din 1990, prin care a fost abrogata Hotararea Consiliului de Ministri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca sarbatoare nationala si a proclamat in locul ei ziua de 1 decembrie drept sarbatoare nationala.Legea 10 din 1990 nu precizeaza semnificatia sau motivul alegerii zilei de 1 decembrie drept zi nationala a Romaniei.
Legea adoptata in 1990 de Parlamentul dominat de FSN si promulgata de Ion Iliescu a avut in vedere pe de o parte combaterea simpatiilor legate de traditia monarhica a Romaniei, cu sarbatoarea nationala istorica pe 10 mai, dar si contracararea solicitarii opozitiei anticomuniste, de adoptare a zilei de 22 decembrie drept sarbatoare nationala.
Alegerea zilei de 1 decembrie, desi neexplicit, a facut trimitere la unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romania in 1918, respectiv la Proclamatia de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918. Alegerea acestei zile ca sarbatoare nationala a Romaniei a fost vazuta drept un afront adus minoritatii maghiare din Romania, pentru care ziua de 1 decembrie a insemnat o pierdere politica.
Prima zi nationala de 1 decembrie, ale carei festivitati centrale s-au desfasurat in 1990 la Alba Iulia, a fost marcata de polarizare politica, discursul lui Corneliu Coposu, liderul de atunci al opozitiei anticomuniste, fiind intrerupt in mai multe randuri de huiduieli. Petre Roman, primul ministru de atunci, s-a aratat incantat de intreruperea repetata a discursului liderului opozitiei, ceea ce l-a facut pe presedintele Iliescu sa-i dea un semn cu mana pentru ca sa inceteze, gest filmat si difuzat pe larg de mass media.
Istoricul Neagu Djuvara a aratat intr-un interviu acordat TVR in anul 2011 ca alegerea zilei de 1 decembrie de catre regimul Iliescu a fost una conjuncturala, explicand ca la 1 decembrie 1918 a avut loc doar unirea Transilvaniei si a Banatului cu Romania, pe cand celelalte provincii istorice, respectiv Basarabia si Bucovina, au fost unite la date diferite.
Asa cum sublinia istoricul Florin Constantiniu, "...Marea Unire din 1918 a fost si ramane pagina cea mai sublima a istoriei romanesti. Maretia ei sta in faptul ca desavarsirea unitatii nationale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorica a intregii natiuni romane, realizata intr-un elan tasnit cu putere din strafundurile constiintei unitatii neamului, un elan controlat de fruntasii politici, pentru a-l calauzi cu inteligenta politica remarcabila spre telul dorit. s...t
Marea Unire nu a fost rezultatul participarii Romaniei la razboi. Nici partizani Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut in vedere revolutia din Rusia si destramarea monarhiei austro-ungare. Rationamentul lor s-a inscris formulei traditionale a raportului de putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania si Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruinta o excludea pe cealalta, astfel ca nimeni nu vedea cum ar fi cu putinta ca toate aceste provincii sa intre aproape simultan in frontierele Vechiului Regat. s...t
Nu o victorie militara a stat la temelia Romaniei Mari, ci actul de vointa al natiunii romane de a-si da armatura teritorial-institutionala care este statul national.s...t
O necesitate istorica - natiunea trebuie sa traiasca intr-un stat national - s-a dovedit mai puternica decat orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenta, si, punand in miscare natiunea, i-a dat acea forta uriasa ca peste toate adversitatile sa dea viata aspiratiei sale: statul national."