Ministrii europeni de externe continua sa-si caute locul in noile institutii ale UE, create prin Tratatul de la Lisabona, care i-a trimis in plan secund si i-a dezamagit pe multi dintre ei, relateaza AFP.
"Multi dintre noi traverseaza un fel de criza existentiala", a recunoscut seful diplomatiei finlandeze, Alexander Stubb, care i-a convocat in weekend pe unii dintre omologii sai europeni la o reuniune informala in Laponia.
Intrat in vigoare in decembrie anul trecut, Tratatul de la Lisabona acorda mai multa influenta sefilor de stat si de guvern din tarile membre UE. Mai mult, europenii au un presedinte permanent la Bruxelles, Herman Van Rompuy, intr-o Europa in care revenirea la o gestionare interguvernamentala a afacerilor, cu presedintele Nicolas Sarkozy si cancelarul Angela Merkel la varf, se face simtita din ce in ce mai mult.
In plus, Tratatul nu mai prevede prezenta sistematica, alaturi de sefii de stat, a ministilor de externe, la summiturile europene pe care le organizeaza la Bruxelles de mai multe ori pe an.
Sefii diplomatiilor din UE, care aveau locul si rolul lor la aceste reuniuni, au acuzat ca sunt acum lasati la usa. Marile decizii in UE se vor lua de acum inainte de cele mai multe ori fara ei. "Multi dintre noi suntem putin dezamagiti ca nu mai putem participa la aceste conclavuri", a recunoscut Alexander Stubb. "Trebuie sa acceptam, este noua realitate", a adaugat el.
Pe de alta parte, Tratatul de la Lisabona a creat functia de sef al diplomatiei UE. Desi titulara postului de Inalt reprezentant pentru afaceri externe, Catherine Ashton, se confrunta cu un debut dificil, din cauza lipsei sale de experienta, aceasta inovatie poate contribui si mai mult la diluarea influentei ministrilor nationali.
"Rolul ministrilor de externe se va diminua, va fi mai putin important decat inainte", a recunoscut si seful diplomatiei franceze, Bernard Kouchner, care vede insa in aceasta situatie o evolutie normala in constructia europeana.
Sentimentul impartasit de multi dintre ministrii de externe, ca au fost lasati in umbra sefilor de stat sau a premierilor in privinta afacerilor europene, nu pare sa se diminueze. Herman Van Rompuy, discret pana in prezent, doreste ca in viitor sa vorbeasca mai mult despre problemele de politica externa, au spus apropiati ai sai.
Acesta este unul dintre motivele pentru care el a propus convocarea mai multor summituri europene, cel putin o data pe luna, pentru a obtine un "mandat" din partea liderilor din tarile UE in privinta acestor dosare.
Tratatul de la Lisabona ii confera, de altfel, un rol de reprezentare externa a UE, alaturi de Catherine Ashton si de presedintele Comisiei Europene. Aceasta risca sa reprezinte alta sursa de divergente.
In acest context, ministrii europeni prezenti in Finlanda, alaturi de Catherine Ashton, au discutat mai multe solutii pentru a reda vizibilitate actiunii lor in Uniunea Europeana.
Ministrii europeni de externe ar putea fi folositi ca "trimisi speciali" ai UE in zonele de criza din lume, dupa modelul american, au sugerat Stubb si Kouchner. "Trimisii speciali trebuie sa fie alesi din randul ministrilor de externe", si nu dintre diplomatii de cariera, subliniaza Kouchner.
Ministrul francez a deschis deja calea la inceputul anului, reprezentand-o pe Catherine Ashton la reuniunea internationala de la Montreal privind ajutorul pentru Haiti in urma seismului. Initiativa a provocat initial iritarea presedintiei spaniole a UE, nemultumita ca a fost uitata, a recunoscut seful diplomatiei franceze.