Adevarul informeaza: Constitutia lui Basescu, luata la bani marunti
Presedintia doreste modificarea Legii fundamentale, insa multe dintre schimbarile vizate nasc adevarate controverse, intrucat ar incalca drepturile esentiale statuate de CEDO.
Retinerea prelungita
Presedintia propune ca retinerea unei persoane sa se faca pana la 48 de ore si nu 24 de ore cat este in prezent. Specialistii in Drept au pareri impartite vizavi de prelungirea duratei retinerii. "Modificarea in acest sens a dispozitiilor Constitutionale este benefica exclusiv activitatii de ancheta, in special in ceea ce priveste destructurarea unor retele infractionale sau dispunerii unor masuri operative in cauze com plexe", este de parere avocatul Alexandru Chiciu."Pe de alta parte, insa, ca politica penala generala, este de asteptat ca instantele de judecata sa analizeze cu mult mai multa exigenta propunerile de arestare facute de procurori dupa o retinere de 48 de ore", a mai precizat Chiciu.

Raspunderea magistratilor

Proiectul noii Constitutii prevede si reglementarea raspunderii judecatorilor si a procurorilor, care trebuie sanctionati si pentru incompetenta. "Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor pentru erorile judiciare savarsite", se arata in proiect. In prezent, magistratii nu pot fi trasi la raspundere decat daca se demonstreaza ca eroarea judiciara a fost savarsita din neglijenta sau din rea credinta. Numai ca, in Romania, neglijenta si reaua credinta nu pot fi, practic, niciodata dovedite, astfel ca orice actiune in regres este sortita esecului.

Curtea Constitutionala, "sefa" magistratilor

Presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, Mona Pivniceru, a declarat, ieri, pentru "Adevarul" ca a ramas surprinsa cand a vazut proiectul de modificare a Constitutiei. Noua forma, potrivit careia "Judecatorii sunt independenti si se supun numai Constitutiei, legii si deciziilor Curtii Constitutionale", a fost criticata vehement de aceasta. "Judecatorii romani aplica legile din Romania, care sunt in concordanta cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Curtea Constitutionala nu a devenit o superputere in stat. Daca o decizie a Curtii Constitutionale ar intra in conflict cu o decizie CEDO, evident ca primeaza cea de a doua. Conventia este un drept care primeaza fata de legislatia interna", a explicat magistratul.

Intruziunea executivului si legislativului in CSM

Si posibila modificare a structurii CSM a starnit controverse. Potrivit proiectului de modificare a Constitutiei, numarul reprezentantilor magistratilor scade dela 14 la 10 (cinci judecatori si cinci procurori), dar creste numarul reprezentantilor societatii civile, de la doi la saze - trei numiti de Parlament si trei de presedinte.
Despre prezenta a sase membri ai societatii civile in CSM, Pivniceru arata ca este o intruziune a altor puteri Executiv - Presedentie si Legislativ - Parlament in puterea judecatoreasca. "A fost numit vreun judecator in Parlament sau Executiv? Sau vreun membru al societatii civile a fost numit in Guvern sau in Parlament? Sunt incercari de a diminua castiguri democratice", ne-a explicat Pivniceru.

Posibile abuzuri

Eliminarea avizului Parlamentului pentru perchezitionarea, retinerea sau arestarea preventiva a unui deputat sau a unui senator, dar mentinerea imunitatii presedintelui duce la ipostaza, conform specialistilor, inegalitatii alesilor in fata legii.
"Imunitatea nu este o modalitate de evitare a anchetelor, asa cum, deseori, s-a spus. Dimpotriva, ea trebuie analizata ca un 'drept garantie' acordat puterilor in stat. Sustin ca, in cazul reprezentantilor tuturor puterilor in stat - fie ca vorbim despre parlamentari, despre membrii Executivului sau presedintele statului ori despre judecatori sau procurori - sa functioneze un filtru al potentialelor abuzuri, al potentialei folosiri a instrumentelor coercitive in alte scopuri decat cele legitime", a declarat avocatul Alexandru Chiciu.

Liberul acces la Justitie, incalcat

Mona Pivniceru s-a aratat revoltata si de noua modificare, potrivit careia actele referitoare la politicile fiscale si bugetare - printre care procesele privind reducerea salariilor sau eliminarea sporurilor - nu vor mai putea fi contestate in instanta. "Acest lucru nu ingradeste exercitarea puterii judecatoresti, ingradeste accesul la justitie al cetatenilor", arata aceasta. Magistratul sustine ca aceasta prevedere incalca dreptul garantat de CEDO privind accesul la justitie.