Liderul PSD Victor Ponta a declarat luni ca USL va propune infiintarea a doua comisii de ancheta la Senat, una urmand sa se ocupe de distribuirea preferentiala a fondurilor guvernamentale catre teritoriu si o alta care sa analizeze felul in care sunt "destructurate" MAI si ANAF
Ce-a de-a doua comisie se va ocupa de modul in care MAI si ANAF sunt distruse in aceasta perioada de catre conducerea PDL. "Igas si Blejnar, cei care dau afara pe toti angajatii care nu sunt membri de partid, care nu sustin puterea portocalie actuala, si pun practic in pericol functionarea a doua structuri fundamentale, o structura de siguranta a cetateanului si o structura de colectare a taxelor si impozitelor", a subliniat Ponta.
Marti, in ultima sedinta de plen, senatoriii puterii s-au opus propunerii facute de liderul senatorilor PSD, Ilie Sarbu, de inscriere pe ordinea de zi a unui punct privind infiintarea comisei respective, votul fiind la paritate - 42 la 42. Anterior, votul in Biroul Permanent a fost tot la egalitate.
Puteti citi in continuare nota de fundamentare pentru infiintarea acestei comisii parlamentare de ancheta, intocmita de senatorul Toni Grebla.

Motivatia infiintarii Comisiei parlamentare de ancheta

Propunerea privind infiintarea unei comisii de ancheta se impune datorita impactului pe care l-au avut masurile intempestive anuntate atat de Ministerul Administratiei si Internelor, cat si de Ministerul Finantelor Publice de natura a produce grave perturbari in activitatea acestora, ce pot conduce la un deficit de ordine si siguranta nationala care va afecta direct si nemijlocit siguranta cetateanului si la scaderea capacitatii de colectare a taxelor dand astfel libertate de actiune contribuabililor de rea credinta in eludarea bugetului de stat.
Masurile mentionate au fost concretizate in prevederile Proiectului de lege privind unele masuri speciale necesare pentru incadrarea in bugetul aprobat Ministerului Administratiei si Internelor pe anul 2011 care a fost respins de ambele Camere ale Parlamentului.
Ulterior, Guvernul, trecand peste decizia Parlamentului care, potrivit art.61 alin.(1) din Constitutia Romaniei, este unica autoritate legiuitoare a tarii, a emis o ordonanta de urgenta, respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.54/2011 pentru stabilirea unor masuri privind incadrarea in limita alocata cheltuielilor de personal din Ministerul Administratiei si Internelor pentru anul 2011, cu obiect identic, avand aceleasi obiective dupa cum reiese din Expunerea de motive.
Astfel, se sustine ca, spre deosebire de demersul initiat in anul 2010, in cazul de fata Ministerul Administratiei si Internelor se afla in situatia de a lua masuri de incetare a raporturilor de munca sau de serviciu ale politistilor, cadrelor militare, preotilor militari, soldatilor si gradatilor voluntari, functionarilor publici si personalului contractual, in vederea respectarii prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2011, in ceea ce priveste incadrarea in limita alocata cheltuielilor de personal.
De asemenea, in vederea respectarii tintei de deficit bugetar si pentru incadrarea in cheltuielile de personal in limita alocata pentru anul 2011, prin Legea nr.286/2010, se impune, in mod exceptional, ca Ministerul Administratiei si Internelor sa ia masura amanarii incadrarii promotiilor de absolventi in unitatile Ministerului Administratiei si Internelor beneficiare.
Guvernul precizeaza ca, in situatia neadoptarii prezentului act normativ, avand in vedere constrangerile determinate de impunerea masurilor de reducere a cheltuielilor bugetare, Ministerul Administratiei si Internelor va fi in culpa contractuala prin nerespectarea obligatiilor asumate in angajamentele incheiate cu studentii si elevii din institutiile proprii de formare profesionala initiala, in sensul incadrarii promotiilor de absolventi.
Lasand la o parte sfidarea Parlamentului de catre Guvern care a emis un act normativ cu aceleasi prevederi care fusesera deja respinse atat de Camera de reflectie, cat si de cea decizionala, semnalam urmatoarele inadvertente, incoerente, ilegalitati si abuzuri legislative care au fost savarsite odata cu luarea acestor masuri, prin adoptarea ordonantei mentionate si unor hotarari de Guvern care vizeaza reorganizarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, Autoritatii Nationale a Vamilor, Garzii Financiare si ale directiilor generale ale finantelor publice. Astfel:
♦ diminuarea cu 4.927 a numarului total de posturi din aceste institutii si a 550 de posturi de conducere.
♦ din cele 4.927 de posturi reduse, 1.200 erau ocupate iar restul vacante.
Se considera ca Administratia fiscala va fi mai eficienta si va avea posibilitatea sa faca o selectie a personalului, iar angajatii care nu mai indeplinesc conditiile sa fie indepartati din ANAF.
Prin aplicarea acestor masuri, posturile din aparatul propriu si unitatile subordonate ANAF, respectiv Autoritatea Nationala a Vamilor, Garda Financiara si directiile generale ale finantelor publice se vor reduce de la 34.027 la 29.100 de posturi.
In Autoritatea Nationala a Vamilor schema de personal va fi redusa cu 1.427 de posturi, dintre care 600 ocupate, respectiv de la 4.586 la un numar maxim de 3.159.
In ceea ce priveste Garda Financiara, se reduc 713 posturi, din care 300 ocupate, de la 1805 posturi prevazute initial la 1.092 cate vor fi mentinute, potrivit Hotararii aprobate de Guvern.
In directiile generale ale finantelor publice judetene si ale municipiului Bucuresti se reduc 2.787 de posturi, din care 300 ocupate, de la 27.636 posturi la 24.849.
De asemenea, se diminueaza cu 550 posturile de conducere la nivelul ANAF si structurilor subordonate, precum si urmatoarele functii: comisar general prim-adjunct, una dintre cele patru functii de comisar general adjunct la nivelul Comisariatului general al Garzii Financiare si posturile aferente functiei de conducere de comisar sef sectie adjunct si comisar sef divizie.
O alta masura vizeaza infiintarea Directiei de verificari fiscale, specializata in controlul veniturilor realizate de catre persoanele fizice care obtin averi mari si nedeclarate. In ceea ce priveste ANAF, s-a afirmat ca prin aceste masuri se urmareste si consolidarea administratiilor fiscale prin comasarea unor structuri comunale, orasenesti sau municipale. In acest sens, vor fi desfiintate 150 de administratii fiscale (circa 35% din totalul administratiilor fiscale), in care lucreaza 2108 persoane, dar care colecteaza doar 2,5% din fonduri. Desfiintarea acestor administratii va permite redirectionarea angajatilor catre alte structuri ale ANAF.
Fata de masurile prezentate mai sus, inadvertentele si incalcarile legale determina:
● neconcordanta intre hotararile de Guvern si actele normative cu forta juridica superioara in temeiul si in executarea carora au fost emise, tinand seama de principiul ierarhiei si fortei juridice a acestora consacrat de art.1 alin.(5) din Constitutia Romaniei si art.4 alin.(3) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata;
● prin aceste acte normative au fost incalcate dispozitiile Legii nr.188/1999 privind Statutul Functionarilor Publici, cu modificarile si completarile ulterioare;
● nu au fost avute in vedere prevederile Constitutiei Romaniei si a fost ignorat in totalitate dialogul social, in sensul ca, la baza emiterii lui nu a existat o consultare reala si serioasa cu organizatiile sindicale;
● nu s-a stabilit de comun acord cu sindicatele criteriile in baza carora urmeaza sa se realizeze reorganizarea si disponibilizarea la nivelul Garzii Financiare, lasand astfel loc de abuzuri, in sensul ca aceste criterii vor fi facute intr-un mod extrem de subiectiv;
● nu au fost intocmite programe de reconversie profesionala si recalificare, pentru personalul ce urmeaza a fi disponibilizat.
Referitor la masurile luate cu privire la angajatii Ministerului Administratiei si Internelor (MAI), daca "restructurarea si reorganizarea" ar fi constituit o necesitate stringenta, inca din anul 2009 s-ar fi inceput cu niste masuri de preventie, in sensul ca daca s-ar fi dorit diminuarea efectivelor de ordine publica, se elabora o Conceptie clara prin care decidentii ar fi sistat formarea initiala in institutiile proprii de invatamant, pentru o perioada bine determinata, precum si incadrarile directe in sistem, ar fi fost elaborata o dinamica de personal pe termen scurt, mediu si lung adecvata situatiei.
Ori in cadrul MAI nu s-a intreprins nimic in acest sens, ci dimpotriva in anul 2009 la Politia Romana au fost dublate cifrele de scolarizare la agenti, astfel ca in acest an, mai precis in perioada iuni-iulie a.c., trebuia sa sustina examenul de absolvire 1700 elevi, examene ce au fost amanate in luna decembrie 2011 prin OUG nr.54/2011 pentru stabilirea unor masuri privind incadrarea in limita alocata cheltuielilor de personal din MAI pentru anul 2011, in anul 2010 au fost scoase din nou locuri la concurs si, mai mult decat atat, in anul 2011, an fatidic pentru personalul ministerului, s-au mai scos la concurs vreo 2000 de locuri per total minister. La toate acestea se mai adauga incadrarile directe din anii 2009 si 2010.
Incadrarea absolventilor promotiilor anului 2011 se realizeaza, conform art.3 alin.(1) din OUG nr.54/2011, cu data de 1 ianuarie 2012, dar - atentie - fara a depasi numarul maxim de posturi aprobat pentru MAI prin Legea bugetului de stat pe anul 2011, nr.286/2010. De aici rezulta intrebarea: Oare pe ce posturi si in ce fel se va face incadrarea?
Asa dupa cum cunoaste tot politistul roman, prin Strategia nationala de ordine publica pentru perioada 2010 - 2013, care dupa cum se vede coincide cu perioada de guvernare, aprobata prin HG nr.1040/2010, impetuosul guvern recunostea ca in structurile abilitate cu mentinerea si restabilirea ordini publice este un deficit de personal de peste 13%, in conditiile in care criminalitatea a cunoscut un trend preponderent ascendent, iar sentimentul de insecuritate al cetatenilor s-a amplificat.
Daca la inceputul anului 2010 era acel deficit de personal, bineinteles ca pana in prezent el a crescut si la care mai adaugam cele 10.000 de disponibilizari, unde ajungem cu criminalitatea si cu sentimentul de insecuritate al cetateanului ca sa nu constituie vorbe in vant?
Iata ca, daca s-ar fi dorit numai reducerea numarului de functii bugetate devenite vacante din varii motive, se indeplinea acest deziderat politic, insa o anumita structura a statului vrea neaparat mutilarea sistemului de ordine publica.
Consideram ca daca s-ar fi dorit diminuarea cheltuielilor de personal inca din anul 2010, cand a fost aprobata Strategia nationala de ordine publica, si a inceput sa se clameze ca avem prea multi politisti la suta de mii de locuitori, s-ar fi gasit solutii pentru aceasta, facandu-se propuneri in consecinta, constientizandu-se ca aceste forte de ordine publica constituie un pilon important al statului.
In concluzie, Guvernul nu-si respecta propria strategie, deoarece unul dintre obiectivele principale ale sale, prevazute in Programul de Guvernare 2009 - 2012, il reprezinta eliminarea deficitului de personal, ce sta la baza cresterii calitatii serviciului politienesc, ducand si la cresterea gradului de siguranta si protectie pentru cetateni, precum si la combaterea infractionalitatii, a terorismului si a criminalitatii.

Obiectivele Comisiei parlamentare de ancheta

- Verificarea legalitatii masurilor luate in cele doua ministere;
- Analiza situatiei existente si impactul masurilor asupra populatiei;
- Elaborarea propunerilor privind imbunatatirea legislatiei in materie.

Componenta Comisiei parlamentare de ancheta

Comisia va fi formata din reprezentanti ai spectrului politic din Parlament, urmand a lucra cu specialisti in domeniu.