Indiferent de guvernul aflat la Palatul Victoria, instabilitatea fiscala a fost de mare clasa in Romania. Codul Fiscal din 2003 a fost modificat pana acum prin 31 de acte normative, care mai de care mai stufoase, punand mediul de afaceri in dificultate. Contabilii s-au naucit in hatisul legislativ, iar patronii isi bat capul cum sa tina pasul cu schimbarile fiscale.

Din 2003 si pana acum, cea mai importanta lege fiscala a Romaniei - Codul Fiscal - a suferit numeroase modificari. De cele mai multe ori, legea de capatai a firmelor romanesti a fost modificata prin ordonante de urgenta, majoritatea intrand in vigoare fie la cateva luni sau, mai nou, la doar cateva zile de la publicarea in Monitorul Oficial. Legea nr. 571/2003, cunoscuta drept Codul fiscal, este un act normativ stufos, de aproximativ 400 de pagini de format A4, scrise intr-un font normat. Pentru omul de rand este dificil si sa lectureze acest numar de pagini, dar sa mai si retina exact cum trebuie sa procedeze un intreprinzator privat pentru a nu incalca legea. In ultima perioada, oamenii de finante, consultantii si contabilii au facut un adevarat "sport national" din lecturarea modificarilor aduse Codului Fiscal, iar investitorii, fie ca este vorba de cei romani sau straini, cu greu pot sa-si planifice afacerile in Romania pe termen lung.
"Noi nu puteam sa ne facem un plan de afaceri pe termen mediu si lung, din cauza inconsecventei legislatiei fiscale din Romania", a spus in urma cu ceva vreme reprezentantul Consiliului National al Intreprinzatorilor Particulari Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Valentin Cristea. La un forum organizat anul trecut in Craiova, expertii contabili practicieni se plangeau de desele modificari ale legislatiei fiscale, in sensul ca nici nu intra bine in vigoare un act normativ ca mai apare unul care il modifica sau care modifica alte prevederi deja existente. Pentru cei care nu sunt specialisti in fiscalitate, o ordonanta de urgenta care schimba cate ceva din Codul Fiscal arata cam asa: "Articolul X din Codul Fiscal se modifica si va avea urmatorul continut" sau "la art. Y din Legea nr. 571/2003 se introduce punctul f) cu urmatorul continut...". In mod inevitabil, persoana interesata de modificarea legislatiei fiscale trebuie sa vada si articolul modificat, cum este si firesc, si sa faca toate corecturile in acte. Codul Fiscal original prevede ca, de regula, se poate modifica legislatia fiscala doar prin lege, iar prevederile intra in vigoare la sase luni de la publicarea actului normativ in Monitorul Oficial. Sintagma "de regula" face ca orice guvern sa modifice fiscalitatea prin ordonante si ori de cate ori se poate.

Slalom printre legi

Abundenta de legi si ordonante determina si cresterea costurilor pentru firme, pe de o parte pentru ca se introduc alte impozite sau se modifica cele existente, iar pe de alta parte, pentru ca marile companii trebuie sa plateasca in plus consultanti fiscali sau experti contabili buni pentru a iesi la liman din hatisul legislativ.
Nu este un secret si faptul ca abia apare o lege in materie fiscala si anumite companii sau patronasi de o noapte se si gandesc la ce modalitati au sa se strecoare pe langa lege. Adica sa-si desfasoare activitatea economica astfel incat sa evite legea sau sa fie la limita ei.
Potrivit informatiilor solicitate de GdS la Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) Dolj, pana in prezent, Codul Fiscal s-a modificat de 31 de ori, iar Codul de procedura fiscala, de 16 ori.

Cele mai importante modificari

La un an de la publicarea Codului Fiscal original a aparut OUG nr. 83/2004 care a redus cota de impozit pe profit de la 25% la 19%. Potrivit specialistilor de la DGFP Dolj, tot in 2004, OUG nr. 138 a redus din nou cota de impozit pe profit la 16%. In acelasi timp a fost introdusa cota unica de 16%, astfel ca si impozitul pe venit s-a calculat la acelasi nivel. A fost cea mai importanta modificare a Codului Fiscal, care a ramas valabila si in prezent, dar nu se stie pana cand. In 2006, mediul privat a castigat o batalie impotriva Fiscului, mai degraba impotriva birocratiei. Datele de la Finantele doljene arata ca prin Legea nr. 343/2006 care modifica din nou Codul Fiscal, semnarea si stampilarea facturilor nu mai sunt obligatorii. In general, cele mai multe modificari au aparut din 2008 incoace.

Aberatia suprema a Codului Fiscal

In 2009, OUG nr. 34 a adus nelinistea mediului de afaceri, prin introducerea impozitului minim (forfetar). Acesta a fost catalogat drept aberant de catre mediul de afaceri, pentru ca impoziteaza firmele chiar daca au avut cifra de afaceri "zero". Cei care au activitate platesc la stat fie cota unica, fie forfetarul in functie de anumite transe ale cifrei de afaceri, adica pe acela care este mai mare. Asa s-a ajuns ca si aceia care au inregistrat pierderi sa aiba de platit "forfetar" la stat. Nicidecum aceasta modificare legislativa nu a fost in favoarea mediului de afaceri sau pentru a ajuta firmele sa iasa din criza, ci dimpotriva. In ciuda insistentelor mediului de afaceri, acest impozit exista si astazi. De data recenta sunt alte doua ordonante, si tot de urgenta, care aduc modificari Legii nr. 571/2003. Una este OUG nr. 54/2010 privind combaterea evaziunii fiscale, iar cea de-a doua este OUG nr. 58/2010 care mareste cota de TVA de la 19% la 24% la aproape toate produsele, mai putin medicamente, carti, reviste si altele - care au cota redusa de 9% si la constructia de case noi (dar nu mai mari de 120 de metri patrati), unde TVA este de 5%.

Codul de procedura, spaima patronilor

Si Codul de procedura fiscala s-a modificat din 2004 si pana acum. Dintre cele mai importante aspecte pentru mediul de afaceri amintim Legea nr. 174/17.05.2004, care a introdus prevederi privind nulitatea actului administrativ fiscal, reguli de administrare pentru contribuabilii inactivi, se modifica ordinea de stingere a obligatiilor fiscale. Specialistii Fiscului doljean spun ca OUG nr. 129/2005 a introdus dispozitii privind stoparea ajutorului de stat si privind recuperarea ajutorului de stat ilegal sau interzis. Alta modificare a fost introdusa prin OG nr. 47/28.08.2007. Actul normativ permite plata in contul unic; nu se mai calculeaza majorari de intarziere dupa data deschiderii procedurii insolventei. In ultimul an, OUG nr. 39/2010 modifica obligatiile fiscale accesorii incepand cu 1 iulie, cum ar fi dobanzi de intarziere de 0,05% pentru fiecare zi de intarziere (pana la 30 de zile de intarziere), respectiv penalitati de intarziere de 5% sau 15% din suma obligatiilor fiscale principale, in functie de data stingerii obligatiei fiscale.