ßeful Delegatiei Comisiei Europene in Romania, Jonathan Scheele, a apreciat ieri, la o zi dupa publicarea raportului de monitorizare, ca Romania este aproape de indeplinirea scopului propus la inceputul anilor '90, iar clasa politica trebuie sa-si asume responsabilitatile.
Intrebat daca autoritatile romane si clasa politica romaneasca vor fi in masura sa se descurce in absenta recomandarilor europene fara sa provoace haos dupa 1 ianuarie 2007, Scheele a precizat ca "nu vor mai exista rapoartele Comisiei Europene, deci va fi foarte important ca clasa politica romaneasca, societatea civila, romanii in general sa-si asume responsabilitatile" si a spus ca nu este de parere ca de la 1 ianuarie 2007 va fi haos.
In opinia sa, "Romania si-a indeplinit scopul pe care si l-a propus la inceputul anilor '90: sa devina membru NATO si membru UE".
Ambasadorul s-a declarat "incurajat de faptul ca atat opozitia, cat si Guvernul se preocupa de viitoarea strategie a Romaniei, de programele politice ale tarii".
Reprezentantul CE a precizat ca, uneori, romanii subestimeaza capacitatea lor de actiune si a spus ca in numeroase ocazii a avut impresia ca el a crezut in aderarea Romaniei mai mult decat romanii.

Nimic despre salarii...

De asemenea, Scheele a apreciat ca romanii au o atitudine mai realista fata de aderarea europeana decat in urma cu cinci ani si si-a exprimat speranta ca "eurooptimismul se va transforma mai degraba in eurorealism, nu in euro-indiferenta".
El a repetat ca, potrivit raportului de marti al CE, Romania si Bulgaria sunt in postura de a-si asuma responsabilitatile de membri UE de la 1 ianuarie 2007, chiar daca momentul critic pentru Agentiile de Plata si IACS este la inceputul anului viitor.
Intrebat ce se va intampla cu salariile romanilor de la 1 ianuarie 2007, el a raspuns: "Nimic", adaugand ca data aderarii nu va determina cresterea salariilor, ci va oferi noi oportunitati Romaniei, in paralel cu cresterea economica accentuata.
Scheele a mai insistat asupra faptului ca investitorii straini sunt interesati de Romania, dar in anumite regiuni autoritatile locale nu accepta faptul ca oamenii de afaceri au nevoie de un interlocutor unic.