Fostul lider taranist Liviu Petrina a castigat la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) procesul impotriva a doi jurnalisti de la Academia Catavencu, care in 1997 au scris intr-un articol ca a colaborat cu Securitatea, instanta stabilind ca i s-a incalcat dreptul la viata privata si familie.
In octombrie 1997, in timpul unei emisiuni televizate care avea drept subiect proiectul de lege privind accesul la arhivele securitatii, C.I., jurnalist al saptamanalului de satira Academia Catavencu, afirma ca Liviu Petrina a colaborat cu Securitatea. Acelasi jurnalist publica in noiembrie 1997 in Academia Catavencu un articol in care isi relua afirmatiile.
In ianuarie 1998, un alt articol cu acelasi subiect, care continea afirmatii similare, a fost publicat in Academia Catavencu de un alt jurnalist, M.D.
Petrina a depus doua plangeri penale impotriva lui C.I. si M.D. pentru insulta si defaimare, insa cei doi jurnalisti au fost achitati, pe motiv ca afirmatiile lor ar avea un caracter general si nedeterminat, cererile civile ale reclamantului fiind respinse.
Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a stabilit in 2004 ca reclamantul nu figureaza printre persoanele care au colaborat cu Securitatea. Petrina a sustinut ca i-au fost atinse drepturile la imagine dupa ce tribunalele din Romania i-au achitat pe C.I. si M.D. El invoca articolul 8 care garanteaza dreptul la viata privata si familie.
Curtea a stabilit ca subiectul dezbatut - adoptarea unei legislatii care permite sa dezvaluie numele colaboratorilor cu Securitatea - reprezinta un interes major pentru societatea romana. Totusi, instanta europeana a apreciat ca, in ciuda caracterului satiric al publicatiei, articolele au fost de natura sa ofenseze reclamantul, pentru ca nu exista niciun indiciu potrivit caruia acesta a colaborat cu Securitatea.
Curtea Europeana noteaza, totodata, ca mesajul articolelor era clar si direct, lasand la o parte elementele ironice sau de umor. La aceasta se adauga absenta cadrului legislativ la acea vreme care sa permita accesul publicului la dosarele Securitatii, situatie care nu este imputabila reclamantului.
Drept urmare, Curtea nu este convinsa de motivele avansate de tribunalele interne, adica protejarea libertatii de expresie, care sa primeze in fata reputatiei reclamantului. De aceea, instanta de la Strasbourg a hotarat in unanimitate ca s-a incalcat articolul 8 si i-a acordat lui Petrina 5.000 de euro drept prejudiciu moral.