Romania Libera publica un amplu interviu cu fostul premier Calin Popescu Tariceanu, intitulat "In Romania nu s-au intalnit prostii cu smecherii". Puteti citi in continuare prima parte a interviului.
'Exclus din primul cerc al conducerii PNL de votul pe lista impus de liderul Crin Antonescu, fostul premier Calin Popescu Tariceanu a revenit puternic in dezbaterile publice din ultimele saptamani. Sef al grupului parlamentar PNL din Camera Deputatilor, Calin Popescu Tariceanu e mai rezervat in a folosi vorbe mari precum "anticipate" sau "demisia lui Traian Basescu". Raspunde acuzatiilor si enumera alternative.
RL: Domnule Tariceanu, Guvernul a hotarat sa isi asume raspunderea asupra unor masuri foarte controversate, convenite deja cu FMI. PSD si PNL au anuntat o motiune de cenzura, primul pas spre caderea Guvernului. Credeti asadar ca ne putem lipsi de acordul cu FMI?
CPT: Dupa cum stiti, nu sunt un mare admirator al FMI care vine de multe ori cu solutii aplicate in tarile lumii a treia. Romania n-are de ce sa considere ca are nevoie de asistenta FMI. Sigur ca dupa un an si cinci luni de guvernare PDL situatia economica este de-a dreptul tragica si probabil ca, fara ajutorul FMI, Romania nu ar avea suficienta credibilitate ca sa se prezinte ca o tara capabila sa se autoguverneze. Uitati-va ca Grecia, unde situatia economica este mult mai grea decat in Romania, nu a facut apel in primul rand la FMI, ci la Uniunea Europeana. Iar pe mine atitudinea pe care o adopta Romania nu ma lasa indiferent. Actualul Guvern a preferat aceasta solutie pentru simplul fapt ca doreau sa dea romanilor imaginea unui tap ispasitor. Dar FMI nu are decat o singura cerinta, aceea de a vedea in Romania un set de politici spre echilibrarea cheltuielilor. Este la latitudinea autoritatilor romane ce tip de masuri iau.
RL: Deci e nevoie ca scrisoarea catre FMI sa fie trimisa la vreme, la inceputul lui iunie?
CPT: Este nevoie pentru ca Guvernul a intrat pe drumul acesta, dar ce este scrisoarea in fond? Este un angajament al Romaniei ca-si redreseaza prin anumite masuri situatia bugetara. Problema nu este insa de calendar. Problema este ce contine scrisoarea. Aici este problema cheie. Eu si colegii mei din PNL consideram ca alegerea este fundamental gresita.
RL: Presedintele Basescu si PDL insista ca au ales calea cea mai buna, ca au evitat cresterea cotei unice, respectiv a TVA, ceea ce ar fi fost catastrofal.
CPT: Eu nu impartasesc acest punct de vedere. Guvernul alege solutia reducerii salariilor, a reducerii pensiilor, in fine, global, a reducerii cheltuielilor. Dar rezervele pe care Guvernul nu vrea sa le ia in considerare la nivelul administratiei sunt uriase. Am propus un set de 20 de masuri, din care s-ar fi putut foarte bine alege o alta solutie. Faptul ca Basescu si Boc spun ca este cea mai buna solutie nu convinge absolut pe nimeni.
RL: Am in fata cateva din propunerile PNL.
CPT: Intr-o perioada de criza si noi sustinem ca trebuiesc ajustate cheltuielile la nivelul veniturilor. Dar nu este suficient daca Guvernul nu intelege sa vina cu stimulente pentru repornirea economiei. Astazi Romania nu-si poate permite cheltuieli nu pentru ca sunt cheltuielile prea mari, ci pentru ca economia a incetat sa mai functioneze si sa aduca veniturile necesare la buget. De ce aceasta problema nu s-a pus in perioada anilor 2000, 2001, 2002 si asa mai departe pana in 2008? Pentru ca economia functiona.
RL: Vi se reproseaza ca aceste cheltuieli sunt foarte mari fiindca guvernul dvs. a majorat numarul functionarilor, de la 900.000 la circa 1,3 milioane.
CPT: Haideti sa trecem de la propaganda la realitati. Cheltuielile nu erau mari pentru acea perioada. Sunt mari acum pentru o economie care a fost ingenunchiata de actualul Guvern si care nu mai poate sa produca. Vedeti numarul de intreprinderi in faliment, vedeti ca ajungem la un milion de someri care genereaza cheltuieli. Este aritmetica extrem de simpla. In termeni de crestere a numarului personalului bugetar, luati nimic altceva decat "Ziarul Financiar" unde o sa vedeti ca numarul de functionari creat in 2005-2008 este de 60.000, analiza intocmita potrivit datelor oficiale, disponibile pentru toata lumea. Aceste posturi au fost create pentru ca Romania a avut niste angajamente europene de care FMI nu vrea sa tina cont, au trebuit create institutii noi ca Romania sa fie compatibila cu standardele europene. Vrem sa intelegem? Bine. Nu vrem sa intelegem? Putem s-o tinem inainte cu sloganurile.
RL: Dar Romania a intrat in criza cu un deficit bugetar mare, 5,8% in 2008.
CPT: Va-ntreb un lucru: daca aceste posturi create au fost inutile, excesive, de ce nu le-a redus actualul Guvern? Spuneti-mi, va rog, retoric va intreb, care sunt inutile? Agentia Nationala de Integritate, Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor pentru Achizitiile Publice, Autoritatea Nationala pentru Monitorizarea Achizitiilor Publice, Inspectoratul General de Situatii de Urgenta, Agentia de Plati si Interventii in Agricultura, Autoritatea pentru Protectia Drepturilor Copilului
si Adoptii. Spuneti-mi si mie: la care din ele renuntam?
FMI-ul se poate duce sa dea lectii in alta parte si nu in Romania. Cand cei de la FMI vorbesc cu o usurinta inadmisibila de faptul ca au fost create 250.000 de posturi in administratie dau dovada de lipsa crasa de competenta si de profesionalism. Sigur
ca autoritatile romane se bucura cand spune FMI-ul ceva ce pare sa le aduca, politic, o solutie salvatoare. Mie mi se pare absolut inadmisibil sa vina FMI-ul si sa spuna astfel de prostii in Romania.
RL: In afara de institutiile de tip european, in aparatul birocratic - nu puteti nega - exista persoane care nu au o fisa a postului bine definita, exista structuri ierarhice foarte stufoase.
CPT: Nu, nici nu vreau sa neg. Nu putem sa negam ca in aparatul administrativ sunt angajati care, probabil, nu-si justifica existenta. Sunt absolut de acord. Si spun ca acolo exista rezerve foarte mari, in administratie, administratia are intotdeauna tendinta naturala de a produce excrescente. Dar se uita ca in perioada 2005-2008, in afara de cele europene, posturile din administratia publica au fost blocate. Mai mult decat atat: pot sa va spun ca pentru anii 2005-2008 analiza indicatorilor bugetari ne arata, ce? Ca Romania a functionat cu deficit bugetar, dar intotdeauna cheltuielile de investitii au fost mai mari decat deficitul bugetar. Cu alte cuvinte, deficitul nu a finantat cheltuielile cu administratia, ci a finantat investitiile. Astazi, banii de la deficitul bugetar se duc pe cheltuieli cu salarii!
RL: Sindicatele atrag insa atentia ca politicienii nu au avertizat in campania electorala din 2008, de exemplu, asupra venirii crizei.
CPT: Nu numai ca n-au avertizat; unii au venit chiar sa supraliciteze. Aduceti-va, va rog, aminte de promisiunea PDL-ului, a lui Boc, a lui Basescu, de majorare a salariilor cu 50% pentru educatie. Amintiti-va care a fost pozitia mea si a PNL-ului de a spune ca economia nu poate suporta o astfel de majorare. Noi ne-am situat pe o pozitie corecta care ne-a costat electoral.
RL: Presedintele Basescu si premierul Boc va acuza ca acum trebuie platite imprumuturile facute in 2007-2008.
CTP: La finele anului 2008, Romania avea o datorie publica foarte redusa - 21% din PIB - in timp ce limita acceptata pentru Europa este 60%. Din fericire, Romania are inca - si subliniez de doua, de trei ori - are inca un nivel de datorie publica redusa. Acum suntem la peste 35% cu datoria publica, care creste din pacate vertiginos. Eu nu sunt aici un adept al unei politici extrem de severe. Romania trebuie sa se modernizeze, are nevoie sa faca cheltuieli. Romania, dupa parerea mea, va avea nevoie sa lucreze cu un deficit bugetar o lunga perioada de vreme. Dar acest deficit bugetar sa fie destinat nu consumului, ci investitiilor. Deci nu datoria publica este astazi cea mai serioasa problema. Cea mai serioasa problema este legata de perspectiva: ce facem pentru repornirea motoarelor economiei? Altfel, va garantez ca in sase luni, dupa adoptarea acestui pachet de masuri, actualul Guvern se va gasi confruntat cu o situatie similara. Spuneti-mi si mie: vor reduce cu inca 25% cheltuielile?
RL: Presedintele reproseaza PNL neparticiparea la dialog.
CPT: Partidul National Liberal are o datorie care este total diferita de cea a partidului de guvernamant. Avem dreptul sa criticam si in acelasi timp avem obligatia sa venim cu solutii alternative. Am criticat si am venit cu masuri alternative. Cred ca ne facem datoria de partid de opozitie intr-un sistem democratic. Presedintele sa se uite mai bine in ograda lui.
RL: Propuneti de exemplu "sa fie micsorat numarul de consilieri de la cabinetele ministrilor si sefilor de autoritati, sa nu mai fie platite telefoanele mobile, sa fie taiati banii de transport, sa fie interzise cumpararile de sedii, sa fie reanalizate castigurile din concesiuni" etc. Spuneti si ca ar trebui impozitat profitul Bancii Nationale, dar inteleg ca acest profit este deja impozitat.
CPT: Nu. Profitul Bancii Nationale din pacate nu mai este impozitat de o lunga perioada de vreme si am auzit un punct de vedere al BNR care a spus ca "am platit 80% din profit". Eu intreb de ce nu l-au platit pe tot? Pentru ca legea nu stabileste un anumit nivel. M-am informat, in momentul in care am facut aceasta declaratie.
RL: Masurile PNL pot fi aplicate rapid?
CPT: Se pot face, bineinteles, rapid.
RL: Iar suma acestor economii este suficienta?
CPT: S-ar putea ca cele 20 de masuri sa nu acopere integral. Nu este o lista exhaustiva. Este doar un mic inventar, un exemplu de masuri pe care Guvernul ar putea sa le adopte. Uitati-va in Polonia! Polonia a hotarat in acest moment sa vanda o serie de participatii in companii importante, in care statul avea o detinere consistenta. Romania are posibilitatea sa-si vanda participatiile de la Romtelecom, de la societatile de tip Electrica. Are o serie de posibilitati pe care ar trebui numai sa le evalueze si sa le exploateze. Ar putea sa demareze privatizarea Cailor Ferate. Dar nu se intampla absolut nimc. Nu exista nici un fel de intentie, de directie. Ei (Guvernul - n.r.) sunt pur si simplu blocati si timorati din cauza initiativei presedintelui, care a trecut pe post de prim-ministru in loc sa lase guvernul sa-si faca treaba. E un lucru pe care il vedem prea bine.'
(Va urma)