Institutul de Politici Publice (IPP) a facut bilantul sesiunii legislative , din care puteti citi incontinuare partea a doua.
'Pe langa versatilitatea cutumelor cu care eram obisnuiti din Parlament, anumite manifestari independente ale unor parlamentari au fost duse pana la extrema. De altfel, in aceasta sesiune s-a inregistrat un numar considerabil de dezertari politice (cateva exemple: Calin Potor ales din partea PDL, actual membru in grupul PNL, Catalin Chereches ales din partea PSD+PC, actual deputat Independent, Claudiu Taga ales din partea PNL, actual deputat Independent si senatorii Gabriel Mutu, PDL, devenit independent, Iulian Badescu, care a migrat de la PDL la PSD si Georgica Severin, PDL, devenit independent), desi calendaristic pana la urmatoarea campanie electorala ar mai fi timp. Excesele de independenta ale unor parlamentari, justificate de pretinsul sistem electoral uninominal prin care au fost alesi, au fragmentat si mai mult coerenta politica din Parlament. Astfel, pe langa clasica fractura dintre Putere si Opozitie in sesiunea recent incheiata, i-am urmarit pe unii senatori si deputati contrazicandu-si propriul partid si comportandu-se pe cont propriu ca si cand nu ar fi avut nimic in comun cu propriii colegi de grup. Faramitarea comportamentului politic din sesiunea trecuta are o explicatie si prin perceptia eterogena a parlamentarilor cu privire la raspunderea pe care o poarta fata de colegii de partid si, fireste, fata de electorat. Dintre membrii Parlamentului, ajunge sa nu ne mai mire cand constatam ca pe lista celor care au votat altfel decat majoritatea grupului politic propriu (rebelii), sunt nume precum Lucretia Rosca PSD+PC, Ludovic Orban PNL sau Marian Florian Saniuta PSD+PC, parlamentari ai Opozitiei care in mod normal nu "defecteaza" la vot, mai ales in conditiile tensionate care au marcat aceasta sesiune. Acestia sunt de altfel si cei care la alegerile din 2008 au intrat in Parlament prin redistribuire. Introducerea acestui nou sistem electoral in combinatie cu politica defectuoasa de cadre a partidelor duce indubitabil astazi la degradarea grava a statutului parlamentarului, asociat cu hoțul, mincinosul, chiulangiul, dar si la o deprofesionalizare grava a politicii.
In timp ce responsabila pentru atmosfera generala din Parlament este actuala coalitie de
Guvernare, partidele de Opozitie nu au facut altceva decat sa blocheze activitatea Legislativului. Dincolo de ratiunile lor politice, ingrijorarea persista in raport cu functionalitatea ce trebuie asigurata Parlamentului in sesiunile urmatoare.
In fata actualului comportament apreciat ca arogant si auto-suficient al partidelor de la Guvernare, nimic nu a oprit Opozitia sa propuna alte acte normative decat cele initiate de Executiv, cu un mai mare impact asupra populatiei si prin urmare mult mai sustinute de marele public. La gradul de nemultumire general al populatiei fata de masurile Guvernului, Opozitia ar fi castigat chiar mai mult politic luand initiativa depunerii unor proiecte de lege in domenii sensibile pentru romani, cum ar fi sanatatea, pensiile etc. Chiar daca aceste proiecte nu ar fi trecut la vot datorita lipsei majoritatii, imaginea generala a unei Opozitii care ataca cu instrumente constructive actuala stare a lucrurilor ar fi putut contribui direct la deblocarea actuala a activitatii Legislativului si la perceptia unei alternative. Un nou proiect de Regulament care sa aseze mai bine relatiile dintre Putere si Opozitie ar fi putut fi promovat de PNL sau PSD sau chiar un nou proiect al legii electorale care ar raspunde mai bine propriilor nevoi, dar si asteptarilor electoratului, s-ar fi putut initia de PSD sau PNL.
Din pacate actiunile Opozitiei au dus catre un blocaj in Camera Deputatilor, astfel ca electoratul a asistat mai degraba la ambitii si orgolii personale decat la o activitate eficienta in legislativ.
Tensiunile din Parlament, inclusiv in jurul incidentului dat de adoptarea in Camera Deputatilor a unei legi fara cvorumul necesar, au dus imaginea Parlamentului aproape in
derizoriu. Desi considera ca vinovatii pentru aceasta imagine nefavorabila sunt altii (presa sau ONG-urile), de data aceasta, uitandu-ne inapoi la modul in care s-a deliberat in Camera Deputatilor, parlamentarilor le va fi foarte greu sa dea vina pe altcineva atata vreme cat ei insisi s-au pretat la un comportament suburban, cu imbranceli, injuraturi, scene violente si materiale cu continut calomnios. Ca organizatie care urmareste de peste 10 ani activitatea Parlamentului, putem constata degradarea tot mai accelerata a imaginii Legislativului, ultima sesiune fiind o mostra ilustrativa in acest sens.
In ce priveste calitatea procesului legislativ, nici aici nu putem puncta realizari majore in
aceasta sesiune, dimpotriva: avem in continuare un numar covarsitor de proiecte de lege depuse de catre deputati si/sau senatori care sunt respinse. Mai concret, de la inceputul acestui mandat (decembrie 2008 - pana in prezent) din toate proiectele si/sau propunerile legislative respinse, 98,4% au avut ca si initiator parlamentari. Aceste cifre nu fac altceva decat sa confirme inflatia artificiala a numarului de proiecte depuse pentru a bifa activitate, dar si un transfer nefiresc, in opinia noastra, de initiativa legislativa exclusiva catre Executiv, si atragem din nou atentia aici asupra incapacitatii Opozitiei de a contracara acest fenomen.

xxx

Sintetizand, acest raport de monitorizare va cuprinde, asa cum s-a intamplat si in editiile
precedente, cele mai concrete aspecte referitoare la activitatea parlamentarilor, pe care IPP le considera dimensiunile primare de analiza a performantelor individuale in cadrul fiecarei sesiuni legislative, anume: prezenta la vot, initiativele legislative depuse de alesi si eficienta procesului legislativ, interpelarile realizate de parlamentari, parcursul legislativ al proiectelor.
In egala masura, raportul introduce si o serie de analize de corelatie a unor variabile noi, prezentand informatii succinte si despre situatia activitatii parlamentarilor la nivel de circumscriptie, respectiv evidentiind performantele parlamentarilor - femei. Nu in ultimul
rand, raportul de fata se constituie intr-un dublu prilej de bilant: la final de sesiune parlamentara, respectiv la jumatatea actualului mandat, unii dintre indicatori luand in calcul performantele individuale ale parlamentarilor de la momentul preluarii mandatului.
La final, mentionam ca in elaborarea prezentului material s-au utilizat, de asemenea, si
situatii statistice complexe generate de platforma on-line www.alesiivoteaza.ro - singurul site de acest profil din Romania care ofera informatii detaliate despre activitatea individuala a parlamentarilor, relansat de IPP in timpul acestei sesiuni parlamentare1.'