La finalul saptamanii ce tocmai s-a incheiat, Traian Basescu a surprins inca o data societatea mioritica cu un gest neobisnuit demnitarilor post-decembristi. Este vorba de decizia de a cere anularea contractului de vanzare-cumparare a apartamentului din strada Stefan Mihaileanu, achizitionat de Basescu in 2002, hotarare luata dupa ce presa a semnalat prezenta respectivei locuinte in patrimoniul presedintelui statului. Anuntul referitor la decizia lui Basescu a fost insotit si de precizarea ca achizitionarea apartamentului a fost perfect legala, dar actualul presedinte prefera sa-si arate astfel "respectul fata de opinia publica” mai ales ca, in calitate de sef al statului, va beneficia de o locuinta de serviciu si dupa incheierea mandatului la Cotroceni. Indiferent de modul in care va fi comentata si interpretata atitudinea lui Basescu, cert este ca el ramane singurul demnitar roman dispus sa renunte la o locuinta, sa demisioneze din functia de parlamentar pentru a se pune la dispozitia justitiei (vezi cazul "Flota”, anul 1995) si sa paraseasca - repede si fara comentarii - o locuinta atribuita lui de catre stat dar castigata de fostii proprietari in instanta (imobilul din Aviatorilor nr.57). Promptitudinea cu care Basescu a transat si subiectul apartamentului din str. Stefan Mihaileanu mai demonstreaza ca actualul presedinte - ajuns si rasfatatul romanilor dupa alegerile din 2004 - este ferm hotarat sa-si conserve marea cota de simpatie (care, pentru ca tot veni vorba, ar putea sa-l ajute imens in cazul unor anticipate, chiar daca provocarea acestora pare un obstacol greu de trecut pana si pentru "buldozerul” Basescu). La fel de sigur este ca un sprijin popular masiv acorda o greutate mult sporita oricarei afirmatii si solicitari prezidentiale - chiar si in cazul in care sunt fortate limitele atributiilor constitutionale. Basescu doreste sa fie luat in serios, iar acest lucru se intampla. O dovada in plus in acest sens este si retragerea procurorului sef al PNA, Ioan Amarie, din Consiliul Superior al Magistraturii - alta veste surprinzatoare facuta publica sambata. Fie ca punem demisia lui Amarie din CSM pe seama "prioritatii” pe care acesta s-a decis sa o acorde luptei anticoruptie (motivul invocat oficial) sau pe seama instinctului de autoaparare a sefului PNA (in contextul ultimatumului dat de Basescu cremei magistratilor - pe scurt "aveti sase luni la dispozitie pentru a va arata eficienta, dupa aceea va zbor din functii”), concluzia este una singura: Basescu a reusit sa zguduie dulcele trai tihnit harazit structurilor administrative mioritice si sa zgaltaie sistemul relational de tip PCR - "Pile, cunostinte, relatii”. Din cate se spune, nici macar partenerii din Alianta "D.A.” nu vor fi scutiti de neplacute surprize venite dinspre Cotroceni. Astfel, se spune ca Executivul beneficiaza, deocamdata, de o oarescare imunitate doar datorita iminentei parafari a tratatului de aderare la UE, planificata pentru sfarsitul lunii aprilie. Asta nu inseamna insa ca marinarul ajuns in cea mai inalta pozitie de stat nu arde de nerabdare sa trimita niscaiva guvernanti la frecatul puntii - sentimente care, prea mult stapanite din motive conjuncturale, si-ar putea gasi un debuseu intr-o serioasa remaniere imediat dupa parafarea tratatului cu UE.