In buza canalului Dunare-Marea Neagra, in partea opusa fata de localitatea Cernavoda a arterei navigabile construite in anii "socialismului victorios” au demarat in forta lucrarile la un nou tronson al vestitei Autostrazi a Soarelui, care va realiza legatura rutiera intre capitala si litoralul romanesc. La aceasta ora, lucrarile sunt executate de Societatea de Constructii CCCF Bucuresti pentru beneficiarul Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, ultima aflata in subordinea Ministerului Transporturilor. Numai ca aceasta lucrare de mare anvergura a fost demarata fara ca intreprinzatorul, care in cazul de fata este o companie a statului roman, sa respecte procedura legala de organizare a dezbaterii publice privitoare la impactul obiectivului de infrastructura rutiera asupra mediului, inainte de efectuarea organizarii de santier si a inceperii efective a lucrarii. De-a lungul caii ferate Medgidia-Fetesti, in dreptul Garii CFR Cernavoda, zeci de camioane, excavatoare, diferite utilaje grele, alaturi de o armata impresionanta de muncitori au sapat deja o portiune de cel putin 500 metri liniari pe orizontala din amplasamentul capului de tronson Cernavoda-Constanta al Autostrazii Soarelui. Giganticul santier lanseaza in atmosfera uriasi nori de praf pe care vantul ii abate peste canal chiar deasupra orasului Cernavoda, sufocandu-i pe locuitorii micii urbe de la malul Dunarii.

Aerul din Cernavoda, imbacsit de praf

Este vizibil cu ochiul liber ca lucrarile la autostrada vor avea un impact puternic asupra tuturor factorilor de mediu, incepand cu aerul care s-a imbacsit cu praf aidoma situatiei existente la Medgidia, unde fabrica de ciment polueaza de ani de zile orasul dobrogean cu pulberile sale provenite din procesul de productie. In continuare, Dunarea, aflata la o aruncatura de bat de santier, cu ecosistemul ei extrem de sensibil, este o alta "victima” a lucrarilor de la noul tronson de autostrada. Nu in cele din urma solul va fi in mod cert afectat, tinand cont de faptul ca executia soselei cu sase benzi de circulatie va modifica ireversibil relieful existent prin despicarea dealurilor de pe ancestrala Vale Carasu.

Vestigii arheologice, inghitite de santierul autostrazii

O alta problema generata de imensele excavatii realizate deja la Cernavoda vizeaza posibila afectare a unor importante situri arheologice. Avand in vedere ca nu este pentru prima data cand tavalugul unor investitii de infrastructura distruge inestimabile vestigii ale trecutului in arealul sud-dobrogean, i-am solicitat un punct de vedere asupra acestei situatii Florentei Marinescu, directorul Directiei, Culte si Patrimoniu Constanta, care a afirmat: "In data de 22 martie a.c. va avea loc o dezbatere asupra studiului de impact, cu participarea unor profesori universitari de la Bucuresti din domeniul arheologiei si a unor specialisti de la mediu”. Lucrarile la autostrada se executa pe baza unui aviz de specialitate privind vestigiile arheologice emis de Ministerul Culturii, a subliniat directorul Directiei de Cultura Constanta. "Avand in vedere ca in zona se afla situri arheologice reperate, s-a emis recomandarea ca cercetarea arheologica in zona santierului de constructie a autostrazii sa se faca pe portiuni”, a mai spus Florenta Marinescu.

Santier in toata regula, fara nici un acord de mediu

Daca in privinta vestigiilor arheologice legalitatea lucrarilor la autostrada pare a fi oarecum respectata-desi si in acest caz promptitudinea si mai ales usurinta cu care fosta conducere a Ministerului Culturii a emis avizul de specialitate inainte ca istoricii sa-si spuna cuvantul intr-o dezbatere publica este cel putin suspecta - cu totul altfel stau lucrurile in privinta procedurilor prevazute de legislatia in vigoare referitoare la protectia mediului.

Acord de mediu doar pentru studiul de fezabilitate


Conform declaratiilor lui Traian Petrescu, directorul executiv al Agentiei de Protectia Mediului Constanta "autostrada Bucuresti-Constanta a prezentat un Studiu de Fezabilitate in perioada 1995-1996, iar Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, prin persoana directorului Gheorghe Prodan, a emis Acordul de Mediu”. Acest acord de mediu a fost emis numai pentru studiul de fezabilitate, pana in prezent nici unul dintre responsabilii lucrarilor nedepunand nici o documentatie privitor la constructia autostrazii pe teritoriul judetului Constanta, a specificat Petrescu.
Dezbatere publica dupa inceperea lucrarilor

Asadar s-a "ras” un deal de pe marginea canalului si urmeaza sa se procedeze la fel si cu altele, fara ca beneficiarul sau executantul lucrarii sa intre in legalitate, solicitand autoritatilor de mediu emiterea autorizatiilor necesare inceperii lucrarilor. Mai mult, abia in data de 22 martie a.c., aceeasi companie ce va administra autostrada a convocat o dezbatere publica privind impactul de mediu al lucrarilor, dupa ce respectivele lucrari au inceput de o buna bucata de vreme. Intr-un dispret total fata de procedura legala, o companie de stat deschide cel mai vast santier de constructii organizat in judetul Constanta dupa 1989, raspunzand astfel comenzilor politice primite de la Miron Mitrea, ex-ministrul Transporturilor. Deja este bine cunoscuta exploatarea publicitara in scop electoral pe care fostul staroste al transporturilor mioritice o practica cu consecventa in urma cu an, mai abitir in prejma alegerilor generale.

Autostrada Soarelui s-a grabit sa prinda alegerile

Printre laitmotivele electorale utilizate de Mitrea s-a numarat la loc de frunte si Autostrada Soarelui, astfel ca demararea unor lucrari de dimensiuni faraonice nu se putea impiedica de scrupule ecologice si cu atat mai putin de cateva "bagatele” arheologice. Dincolo de importanta si necesitatea indiscutabila a acestui obiectiv de infrastructura, esential pentru dezvoltarea economica a judetului nostru si al intregii tari, ramane greu de inteles cum si actuala conducere a Ministerelor Transporturilor, Mediului si Culturii tolereaza in continuare practicile hei-rup-iste in derularea investitiei privind autostrada, care pun legea pe planul secund si parcurg procedura legala post factum, punand institutiile statului si societatea civila in fata faptului implinit. De aceea, consideram ca, in politica de dezvoltare a unui stat, aplicarea principiului "scopul scuza mijloacele” este nu numai anacronica, ci si nociva, mai ales ca in cazul lucrarilor la autostrada este vorba despre protejarea mediului in care locuiesc sute de mii de persoane, precum si a patrimoniului istoric national.