Inpolitics informeaza : Ce dezastru ar putea aduce alegerile de anul viitor (Autor: Bogdan Tiberiu Iacob)
Nu, nu ne referim la posibilitatea ca PDL sa ia un nou mandat, ori la ascensiunea partidelor extremiste, si nici la faramitarea scenei politice dupa ce abia se reusise, in ultimii ani, polarizarea ei. Ci la un fapt mult mai grav, care are toate sansele sa se produca fie si numai respectind traditia post-decembrista, anume scaderea participarii la vot. De aceasta data, in premiera, pana la cote de avarie.
Istoria post-decembrista a inceput cu un val de entuziasm in ce priveste mersul la vot, dar a continuat, din pacate, cu un trend descendent, ba chiar puternic descendent, de la un ciclu la altul.
Motivul principal e destul de logic, aproape rational, am spune: romanii au constatat, cu durere, ca partidele si liderii politici promit marea cu sarea fara a face, adesea, nici macar 10% din ce anunta. Ba chiar, sunt situatii in care politicienii alesi au actionat exact pe dos fata de promisiuni, ca sa nu mai vorbim de cazul spectaculos cand, in 2004, fanii PD au votat pentru un partid de stinga si s-au trezit dupa alegeri cu unul de dreapta.
Oful alegatorilor e ca, indiferent cum ar vota, cursul evenimentelor e acelasi, mai ales intr-o tara in care notiunea de stanga si dreapta sunt golite de sens, iar minciuna si lipsa de demnitate sunt litera de lege. In plus, un rol important il are si permanenta schimbare a sistemului de vot, a circumscriptiilor, a regulilor de baza, ceea ce zapaceste electoratul. Tabloidizarea politicii, in ultimii ani, este, si ea, apreciata de sociologi drept un fenomen care indeparteaza alegatorii de urne; politica devine un spectacol care ii captiveaza, uneori, pe oameni, dar cu atat mai mult ii convinge sa nu devina parte a lui.
Rezultatul e previzibil: dezamagirea electoratului produsa de factorii de mai sus il scoate tot mai greu la vot; de ce s-ar deranja, la urma-urmei? Romanii nu mai participa nici la sedintele asociatiilor de locatari, darmite la alegerile nationale. Zilele trecute, alegerile pentru Colegiul Medicilor din Bucuresti, spre exemplu, au mobilizat o zecime dintre votanti desi participarea era obligatorie, iar cei in cauza erau medici, constiinte de virf ale societatii. In aceeasi nota se inscriu si absentele cvasi-totale de la sarabanda mitingurilor de protest organizate anul trecut in tara, din cauza masurilor anti-criza ale guvernului.
In 1990, la primele alegeri, peste 86% dintre romani s-au bulucit la vot, dintr-un total de cca.18 milioane de votanti. In 1992 (76,3%), cifra se subtiase cu 10 procente, mentinindu-se aproape intacta si in 1996 (76%), dar asta s-a dovedit o notabila exceptie de la regula scaderii. In 2000 (65,3%), s-au mai pierdut 11 procente, iar la referendumul pentru votarea noii Constitutii, in 2003 (55,7%), s-a luat decizia disperata de a se vota doua zile, din cauza absenteismului devastator care se contura in sondaje. In 2004, s-au mai dus inca 7 procente.
Cea mai dramatica scadere a fost in 2008, la ultimele alegeri, cca.39% dintre romani venind la vot, de la 58,5% la ultimele alegeri. O prabusire incredibila, cu peste 19% si o cota de participare care pica, in premiera, sub pragul psihologic de 50%.

Ce va urma?

Daca traditia se respecta, anul viitor am putea avea o participare cu 10-15 procente mai scazuta, ceea ce ar insemna intre 24 si 29%. (Daca s-ar repeta caderea de la ultimele alegeri, am avea chiar 20% participare, adica o catastrofa, dar sa nu batem pana acolo cu gandul)
La un numar de alegatori de cca.15,5-16 milioane, asa cum rezulta din datele ultimului recensamant, ar insemna 4-5 milioane de votanti efectivi.
Noua guvernare a Romaniei poate fi decisa, asadar, cu doar doua milioane si un pic de voturi.
Dintre acestea, prea putine ar fi voturi ale "civililor"; grosul ar fi format din voturi ale membrilor de partid si ale familiilor acestora, singurii care ies disciplinat la vot intotdeauna, pentru ca sunt direct interesati.
Din acest punct de vedere, avantajate din start ar fi formatiuni precum PSD si PDL, care au cel mai numeros nucleu electoral dur, la aceasta ora, si, intr-o oarecare masura, UDMR, daca nu isi va vedea zestrea faramitata de aparitia a inca doua formatiuni maghiare. Pe de alta parte, cu cat mai putini votanti, cu atat mai bine pentru putere, care poate cumpara voturile, dupa metoda deja brevetata in 2008, mult mai ieftin. In fine, un absenteism impins la asemenea cote ar arunca in derizoriu sondajele de opinie actuale, care se fac pe esantioane reprezentative la nivelul intregii populatii, nu la cel al activului de partid din Romania.
Oricum ar fi, e sigur ca soarta tarii ar urma sa fie decisa de un grup nu minoritar, ci de-a dreptul minuscul. O situatie care ar trebui sa dea mult de gandit, pentru ca neexercitarea votului loveste direct in esenta democratiei, un capitol la care, oricum, Romania nu sta foarte bine. Mai inainte de a se intreba ce sa le ofere votantilor lor, politicienii romani ar trebui sa se preocupe serios de aducerea lor la urne, altfel totul e in zadar.