Inpolitics informeaza: Alina Mungiu: "Era timpul protestelor, Basescu merita ce i se intampla"

Era timpul protestelor. Dar acolo unde actiunea colectiva este spontana, fara lideri si mare organizare, riscam sa ni se intample ce ni s-a intimplat la Revolutie. Protestul, cu totul legitim, sa fie furat, denaturat, folosit. Si sa profite altii, fara ca pe fond sa schimbam nimic.
Traian Basescu merita ce i se intampla. Iesind din cadrul constitutional pentru a lovi intr-un om caruia ii reusise deja reforma, in numele unei reforme viitoare, al carei plan era pus la indoiala si de Banca Mondiala, si de FMI, si de expertii din Romania, intr-un sindrom al infailibilitatii care a adus aminte de Ceausescu, el a lasat jos singurul scut care poate apara un sef al statului. Anume legea, si indreptatirea pe care ti-o da faptul ca vrei sa faci bine. Nimeni nu e infailibil, oricine se poate insela, dar trebuie macar sa faci proba ca ai fost de buna credinta.
Aroganta cu care toate procedurile de adoptare a politicilor publice au fost calcate in cazul Legii Sanatatii a depasit orice limita, de la lasarea pe seama unor legi ulterioare a pachetului de baza fara de care nu se poate calcula impactul legii de fata, la absenta studiului de fundamentare cerut de articolul 33 din Legea 24/2000 privind Normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative la promovarea sa peste capul ministerului (care a trimis un memorandum cu rezerve) si al guvernului in general, pina la invocarea asumarii raspunderii. Cind anume a devenit puterea actuala pur si simplu rea si a trecut la Dark Force nu stiu, dar s-a intimplat.
E destul sa vezi cum un material de calomnie ordinara la adresa doctorului Arafat, devenit din erou un fel de terorist arab la care mai avea putin si debarca DIICOT, a fost multiplicat fara a se schimba o virgula in toate organele de presa afiliate puterii, sau cum canalele de opinie publica au fost umplute de oameni de pe statul de plata. Cum e cu putinta, simbolic vorbind, ca intr-un ziar al puterii sa inceapa atacul contra mea, invocind apararea familiei Basescu, tocmai Andrei Alexandru, vechi informator al Securitatii si agent de influenta care ne-a dinamitat eforturile de refoma in anii nouazeci, devenit apoi seful de cabinet al lui Nicolae Vacaroiu? Dl Alexandru e azi portocaliu autentic si reprezinta reforma adevarata. Eu reprezint probabil reactiunea, numai in Ucraina si unde mai construim revolutii nu a aflat lumea cu cine are de a face.
Nu mai vorbesc de domnii Ciuhodaru (traseist) si Cepoi (nomenclaturist) numiti saptamina asta sa ne faca reforma si sa reverse beneficiile capitalismului peste sanatatea publica in locul unui terorist ca Arafat si al unui nerecunoscator ca Paveliu (pentru cine nu stie, doctorul Paveliu, fost parlamentar PDL, a fost singurul care a avut curajul sa candideze ca independent contra Elenei Udrea). Ei - Udrea, Ciohodaru, Alexandru - stiu ce e progresul si democratia: noi sintem teroristii si reactionarii. Nici nu mai mentionez incercarile de destabilizare din acest an a societatii civile si a oricaror opozanti, care au luat forme clasice, cu crearea unor contra-institutii, furt de identitate, etc. Nu au functionat, dar spun ceva despre cit de jos au ajuns. Nici scuze nu i-a cerut nimeni lui Arafat, macar pentru calomniile revarsate de organele de propaganda ale PDL.
Opozitia vrea alegeri anticipate. Si are dreptate, dupa asa ceva orice guvern normal ar demisiona. Numai ca expunerea directa a lui Traian Basescu face redundanta demiterea guvernului. Guvernul a rezistat, dovada ca un secretar de stat a trebuit facut sa plece, amestecul presedintelui a fost neconstitutional, si cine ar trebui sa plece, ar fi el. Dar el nu va pleca, nici acolitii de gradul 1, de genul Udrea, si plecarea altora e pur si simplu irelevanta.
Societatea civila a trecut, dupa saptamina asta, in opozitie clara si a crescut brusc in forta si intindere teritoriala. Intrebarea este cum putem institutionaliza acest tip de opozitie, sa il folosim pentru alegeri corecte (ca dupa legea sanatatii ne asteapta alte legi impinse unilateral, votul prin corespondenta, reorganizarea teritoriala, schimbarea sistemului de vot), si dupa alegeri, pentru controlul puterii de atunci. Ca s-a facut demonstratia a aceea ce sustin demult, ca orice putere devine rea acolo unde in locul unui control permanent al opiniei publice exista numai partizanat si indiferenta!