Disputele dintre partidele de la guvernare, tergiversarile deliberate sau termene prea ambitioase fixate pentru adoptarea unor legi au facut ca mai multe proiecte sa ramana nevotate de plenul Camerei sau Senatului, in diverse stadii de legiferare.

Prima sesiune parlamentara a acestei legislaturi nu s-a facut remarcata prin operativitatea cu care forul legislativ a adoptat legile, unele dintre restante fiind mostenite de pe vremea legislaturii anterioare, dar au ramas nesolutionate. Unele, precum Legea berii sau transferul ONRC in subordinea Camerei de Comert, au aparut periodic pe agenda plenului, fara ca acesta sa adopte sau sa respinga aceste legi. In absenta unui acord politic intre partidele de guvernamant, PSD si PD-L, procedeul preferat de tergiversare a fost retrimiterea la comisii pentru un raport suplimentar, mai mult un pretext pana cand partidele de la putere vor conveni asupra unui punct de vedere comun.

Legea berii, restanta din legislatura trecuta

Unul dintre cazurile cele mai elocvente de tergiversare a procesului de legiferare a fost controversata Lege a berii, prin care micii producatori de bere primeau anumite scutiri de taxe si impozite, precum si anularea datoriilor acumulate la bugetul de stat incepand din 2003.
Legea, initiata de un grup de deputati ai PD, a fost adoptata de Camera Deputatilor in noiembrie 2006, dar presedintele Basescu a solicitat reexaminarea, afirmand ca aceasta lege este un exemplu privind legile facute special pentru infractori. In iunie 2007 a fost respinsa cererea de reexaminare de catre deputati cu 124 de voturi contra, 51 de voturi pentru si 28 de abtineri, insa procedura nu a fost dusa pana la capat, fiind reintrodusa pe ordinea de zi. In 2008, legea a fost reintrodusa pe ordinea de zi in urma unei solicitari a deputatului PSD Aurel Vladoiu, care sustinea ca votul de respingere nu a respectat procedura parlamentara. Legea a mai fost dezbatuta in plenul Camerei in aprilie si in iunie 2008, prilej pentru partidele parlamentare de a se acuza reciproc de interese in promovarea acestei legi. Dar legea a ramas nevotata.
Legea a fost reluata in dezbatere in aceasta legislatura, iar producatorii de bere reuniti in Patronatul Societatilor Independente Producatoare de Bere si in Federatia Sindicatelor din Industria Alimentara au solicitat Biroului Permanent dezbaterea in regim de urgenta. Pe 6 mai, biroul a trimis solicitarea comisiilor care trebuia sa elaboreze raportul pe lege. Peste sase zile, legea ajunge in plen doar pentru a fi retrimisa la comisii, nu fara obisnuitele acuze reciproce referitoare la interese ascunse in promovarea legii.
Pentru Codurile adoptate, procedurile raman nereglementate

In contrast, Codurile din Justitie sunt un exemplu de exces de zel, Parlamentul propunandu-si termene nerealist de scurte care a trebuit ulterior sa fie amanate. "Epopeea" Codurilor a inceput cu retragerea din parlament, la inceputul lui ianuarie, a proiectelor trimise de guvern pentru ca noua coalitie de guvernamant sa si le asume politic. Tot atunci, presedintele Basescu sustinea ca solutia cea mai buna este asumarea raspunderii guvernului astfel incat Codurile sa fie aplicabile in anul 2010. Seful statului sustinea pe 14 ianuarie ca a lasa in dezbaterea parlamentului cele cateva mii de amendamente depuse pe proiectele Codurilor ar intarzia cativa ani legiferarea lor. Atat presedintele, cat si ministrul justitiei, Catalin Predoiu, au subliniat in repetate randuri necesitatea ca noile Coduri sa fie adoptate pana in iunie, inainte de finalizarea raportului de monitorizare pe Justitie al Comisiei Europene.
Pe 17 februarie, toti factorii responsabili in domeniul Justitiei se intalnesc la Cotroceni, unde convin ca adoptarea Codurilor sa fie finalizata pana in mai. In consecinta, plenul parlamentului a decis, la 9 martie, infiintarea si componenta Comisiei speciale comune pentru dezbaterea in fond, in procedura de urgenta, a Codului penal, a Codului de procedura penala, a Codului civil si a Codului de procedura civila, stabilind ca data pentru raport sa fie 30 aprilie.

Interdictia cumulului pensie-salariu nu trece nici de prima Camera sesizata

Alt act normativ pe care guvernul l-a dorit adoptat rapid a fost Legea privind interzicerea cumulului salariului cu pensia in sectorul public, insa si aceasta lege a ramas pe agenda sesiunii urmatoare. Imediat dupa instalarea guvernului Boc, a fost adoptata o Ordonanta de Urgenta, atacata insa la Curtea Constitutionala de catre Avocatul Poporului. CCR a declarat ordonanta neconstitutionala, motivand ca Ordonantele de Urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica. Din acest considerent, guvernul a transmis parlamentului un proiect de lege care relua prevederile din ordonanta. In varianta guvernului, persoanele ale caror pensii depasesc valoarea salariului mediu brut pe economie si care primesc in acelasi timp salariu de la stat trebuie sa opteze pentru una dintre cele doua forme de remunerare in 15 zile de la adoptarea proiectului de lege in parlament. Cei care sunt in situatia interzisa de lege trebuie sa opteze, in cele 15 zile, intre suspendarea platii sumei pensiei nete care depaseste nivelul salariului mediu brut sau mentinerea pensiei, dar incetarea raportului de munca.

Eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor: acuze reciproce intre putere si opozitie

Modificarea statutului deputatilor si senatorilor, in sensul eliminarii pensiilor speciale pentru parlamentari, a fost una dintre temele de campanie ale PD-L, partid care, dupa preluarea puterii, a anuntat ca aceasta este o prioritate in sesiunea parlamentara care a inceput in 2009.
Democrat-liberalii formalizeaza aceasta intentie pe 23 februarie prin depunerea la Biroul Permanent a unei propuneri legislative pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor. In expunerea de motive a proiectului PD-L, se spune ca scoaterea pensiilor parlamentarilor din regimul obisnuit al pensiilor din sistemul public este discriminatorie fata de restul cetatenilor si contravine prevederilor constitutionale.
Proiectul a fost trimis nou-infiintatei Comisii pentru Statutul deputatilor si senatorilor, locul in care practic proiectul a fost blocat intreaga sesiune, in conditiile in care 571 de fosti parlamentari beneficiaza de pensii speciale. Lipsa de cvorum, necesitatea adoptarii preliminare a unui regulament de organizare si functionare a comisiei, campania electorala pentru europarlamentare, probleme de procedura au fost invocate rand pe rand pentru a justifica faptul ca aceasta comisie practic nu a avansat nici un pas. Intr-o prima faza, a fost invocata lipsa de cvorum pentru desfasurarea sedintelor din cauza faptului ca unii membri ai Comisiei de statut activau si in cadrul Comisiei pentru analiza proiectelor de Coduri.