Adrian Nastase a publicat pe blog un text, intitulat "Schimbam legea electorala. Dar cum?", pe care il puteti citi in continuare.
'Imediat dupa consumarea alegerilor prezidentiale, am vorbit despre imperfectiunile legii electorale si despre necesitatea modificarii ei. Nu am abordat acest subiect doar pentru ca de fiecare data dupa alegeri obisnuim cu totii sa facem acest lucru. Am facut-o deoarece cred sincer ca legea electorala trebuie modificata. Si nu am in vedere doar schimbari de echilibru, cum ar fi o mai exacta reglementare a campaniei electorale sau o mai atenta calibrare a acelor aspecte tehnice de exercitare si inregistrare a votului, inclusiv a celui din Diaspora, in cadrul unui Cod electoral care sa opreasca spirala inventarii unor noi metode de fraudare sau de cumparare a voturilor.
Cred ca avem nevoie de o schimbare de substanta chiar a sistemului electoral. Actuala formula de "uninominal" s-a dovedit a fi un experiment esuat. Si asta nu pentru ca au intrat in parlament candidati care au iesit pe locurile 2 sau 3 in colegiile lor. Pentru cei care nu au inteles, actualul sistem are o finalitate proportionala. Isi propune acest lucru si prin urmare permite partidelor sa obtina mandatele care li se cuvin conform voturilor obtinute la nivel national, chiar daca aceste mandate se duc la candidati ce nu au iesit pe primul loc in colegii. Paradoxal, un sistem electoral proportional a ajuns sa fie considerat "injust", o eticheta care se pune de obicei sistemelor electorale majoritare.
Eu sustin, in continuare, modificarea legii electorale deoarece actuala formula nu contine premise pentru imbunatatirea si profesionalizarea activitatii forului legislativ. Oricat de idealisti si principiali am fi, trebuie sa fim cu totii constienti de faptul ca partidele politice (toate si nu unul sau unele) vor promova candidati care sa aduca voturi si nu neaparat oameni care sa constituie repere de moralitate si profesionalism. Autoritatea epistemica va conta foarte putin in fata banilor si a celebritatii obtinute facil. Partidele vor gasi cu greu profesori universitari, specialisti in diferite domenii dispusi sa imparta galeti in colegii sau avand resursele financiare pentru a-si sustine o campanie electorala.
Sa nu fiu inteles gresit. Principiul reprezentativitatii functioneaza si in cazul unui economist sau jurist, dar si in cel al unui fotbalist. In calitate de parlamentari, toti acestia au acelasi tip de legitimitate conferit de votul populatiei. Problema tine de proportii. Iar actualul sistem electoral, desi mentine responsabilitati pentru partide, nu ofera prea multe stimulente partidelor astfel incat acestea sa promoveze specialisti in domenii cheie ale societatii. Pentru a transforma un tehnocrat intr-un candidat cu priza la public este nevoie de resurse, iar partidele nu le vor investi. De ce? Fiindca e mai usor sa pui in aceste functii fie politicieni deja confirmati, fie pe finantatori direct (care vor sa obtina si ei, direct, nu prin intermediari, acces la putere).
Cred asadar ca ar trebui sa ne gandim mult mai serios la un sistem electoral care sa propulseze in parlament nu doar oameni populari (indiferent din ce zona vin ei). Avem nevoie de profesori, de tehnicieni, de specialisti dar multi dintre ei sunt oameni care nu au nici timp si nici calitati sa isi dezvolte abilitati empatice si talente oratorice. Un sistem electoral mixt poate fi o solutie, fiindca imbina mult mai bine cele doua forme de reprezentare (politicienii populari si specialistii). Daca acceptam ideea, discutia poate curge in mai multe directii. Spre exemplu, se poate opta pentru o formula de tipul "jumatate/jumatate", dupa model german: 50% dintre parlamentari (deputati si senatori) sa fie alesi pe baza unui sistem electoral proportional cu scrutin de lista, iar 50% printr-un sistem majoritar cu scrutin uninominal, intr-unul sau doua tururi.
Pentru a reduce elanul celor care cu siguranta se vor grabi sa afirme ca "Nastase sustine votul pe liste de partid", aduc in atentie inclusiv formula votului unic transferabil, ce ofera alegatorilor posibilitatea de a ordona candidatii pe jumatatea de lista propusa de partide. Noi am experimentat sistemul cu liste inchise si dincolo de avantajele sale necesare perioadei de inceput a partidismului postcomunist, acest sistem si-a dovedit limitele si a fost criticat cu argumente pe care, in mare parte, le accept. Dar avem si optiunea listelor deschise, in care nu partidele sunt cele care stabilesc ordinea candidatilor, ci electoratul este cel care ii aseaza pe cei de pe liste pe locuri eligibile sau neeligibile.
Asadar, formule de schimbare a sistemului electoral exista. Ideea de baza este aceea ca legile, calitatea lor, depind de calitatea parlamentarilor, de competenta lor in examinarea solutiilor legislative din comisiile parlamentare. Avem nevoie de cei mai buni finantisti, de cei mai buni juristi, de ce cei mai buni economisti in Parlament. Altfel, Guvernul va domina in mod absolut Parlamentul - care isi va pierde, in fapt, chiar prerogativa sa principala - aceea de a legifera, fiind redus la rolul de ghiseu de inregistrare si de validare a ordonantelor de urgenta ale Guvernului.'