Paradox dimbovitean: Basescu proclama pe toate drumurile necesitatea unui parlament unicameral, care sa duca la importante economii la bugetul statului, dar, in acelasi timp, Administratia prezidentiala are un buget peste cel al Senatului si aproape egal cu cel al Camerei. Altfel spus, daca Parlamentul ramane cu o singura Camera, ea va inghiti bani cat seful statului, desi legislativul e o putere intreaga a statului, in timp ce presedintele e doar o parte a unei alte puteri, cea executiva.
Mai mult, Basescu a cerut un buget mult mai mare decat anul trecut, desi Romania intrase in criza, si asta doar pentru ca avea nevoie de fonduri pentru campanie.
Traian Basescu nu conteneste, de luni de zile, sa spuna cat de avantajos ar fi un parlament unicameral, pornind mai ales de la economiile care s-ar aduce bugetului de stat, pentru ca - nu-i asa? - trebuie sa avem grija de banii contribuabililor.
Foarte ciudat, insa, Basescu tace malc asupra unui subiect extrem de interesant, anume ca institutia prezidentiala toaca mult mai multi bani decat toti senatorii la un loc si aproximativ egal cu toti deputatii. In plus, presedintia a "profitat" de criza solicitand, si obtinand, un buget spectaculos mai mare decat anul trecut, desi Romania se confrunta, deja, cu spectrul nemilos al recesiunii.
Cateva date exacte. Senatul si-a stabilit, la inceptul anului, un buget de 120.582.000 lei noi, adica cca. 30 de milioane de euro, in timp ce Camera Deputatilor are un buget total in 2009 de 248.347.000 de lei, adica ceva mai mult de 62 de milioane de euro. In contrapartida, administratia prezidentiala are un buget total de 49 de milioane de euro, spectaculos majorat in raport cu anul trecut.

Presedintele se plimba mai mult decat toti parlamentarii la un loc

Numai pentru deplasari externe guvernul Boc i-a marit bugetul lui Traian cu 50%, ajungind la 2,3 milioane de euro, in timp ce intregul Parlament primeste la acest capitol 1,9 milioane de euro. Foarte ciudat, daca ne gandim ca unul dintre cele mai mari esecuri ale mandatului lui Basescu a fost tocmai izolarea sa internationala, manifestata prin refuzul cancelariilor straine de a-l chema in vizita. Cu toate astea, un comunicat de presa al Presedintiei preciza, la momentul stabilirii bugetului, ca acesta "face posibila corecta reprezentare la cel mai inalt nivel a intereselor Romaniei".

In mandatul Basescu, Administratia prezedintiala are cei mai multi angajati

Cheltuielile de personal ale Presedintiei au crescut cu 19,2%, in timp ce costurile pentru bunuri si servicii sunt estimate in crestere cu peste 76% fata de 2008. Se mai stie, de asemenea, ca in mandatul lui Basescu schema de personal de Presedintiei a ajuns la cea mai ridicata cota post-decembrista (255 de angajati), de trei ori mai mare decat in mandatul lui Emil Constantinescu (cca.80-90 de angajati) si cu aproximativ 50% mai mare decit in cel al lui Iliescu(cca.170-180). Este firesc ca un sef de stat sa aiba cheltuieli mai mari decat un parlamentar; cat de firesc e, totusi, ca el sa aiba cheltuieli cat toti parlamentarii la un loc, asa cum s-ar intampla daca, sa zicem, visul sau se va realiza iar Parlamentul actual va fi injumatatit?

Cum s-a luptat PD pentru dreptul parlamentarilor de a fi si afaceristi

Pe de alta parte, o teza preferata a lui Basescu si a PD-L in problema parlamentului unicameral este necesitatea unei eficientizari a acestuia: mai putini parlamentari ar insemna suplete legislativa sporita, un vot mai eficient si mai rapid. Fals. Deoarece in cazul unui parlament unicameral este sistemul dublei citiri: adica o lege intra de doua ori in circuit, pentru a se corecta eventuale scapari. Ceea ce echivaleaza, ca viteza de legiferare, cu parlamentul bicameral.
Și ar mai fi de discutat, poate ca eficienta sporita ar insemna, mai degraba, parlamentari ceva mai dedicati activitatii in plen si mai putin celor din alte domenii. Cand Basescu acuza politicienii ca au refuzat sa puna umarul, in ultimii ani, la eficientizarea activitatii parlamentare uita flagrant exact pozitiile parlamentarilor democrati.
Nu ne referim aici la de acum celebrul caz al lui Boc, care sustinea, intr-o lucrare universitara, exact necesitatea parlamentului bicameral. Ci, ne vom aminti indarjirea cu care democratii se luptau, pe vremuri, contra declararii incompatibilitatii intre afaceri si politica. Astfel, pe cand presedintele Ion Iliescu cerea raspicat iesirea parlamentarilor din AGA si CA-uri, la jumatatea anilor 90, PD, prin Radu Berceanu, sustinea ca toata campania impotriva participarii parlamentarilor la AGA si CA-uri era "o diversiune avind drept scop denigrarea parlamentului si minimalizarea rolului acestuia in societate".
Berceanu adauga: "oamenilor nostri propusi in AGA nu avem ce sa le reprosam, deoarece si-au facut datoria; prezenta lor in structurile de conducere ale societatilor este un mijloc de a tine legatura cu economia reala". Opt ani mai tarziu, in 14 februarie 2003, cand Guvernul decidea incompatibilitatea intre calitatea de demnitar si cea de afacerist, acelasi Berceanu declara: "Daca in felul asta se pune problema, am sa ma gindesc sa ma retrag din politica".
Berceanu a ramas, pe mai departe in politica, numai principiile PD par sa se fi schimbat spectaculos, pentru a se plia pe vointa conducatorului suprem.