agenda.liternet.ro: Kinsey - O poveste despre schimbarea mentalitatilor
Distribuitor New Films International
- Nominalizare Oscar - cea mai buna actrita in rol secundar
- Nominalizare Globul de aur: cel mai bun film - drama, cel mai bun actor in rol principal, cea mai buna actrita in rol secundar
Distributie: Liam Neeson, Laura Linney, Chris O'donnell, Peter Sarsgaard, Timothy Hutton
Regie: Bill Condon
Scenariu: Bill Condon
Muzica: Carter Burwell
Imagine: Frederick Elmes
Montaj: Virginia Katz
Sinopsis
Bill Condon, castigator al Premiului Academiei (pentru Gods And Monsters), pune sub microscop viata lui Alfred Kinsey, omul care a ajuns sa descopere cele mai bine pazite secrete ale natiunii. Ceea ce pentru Kinsey este la inceput un simplu proiect stiintific, sfarseste prin a se transforma intr-o adevarata epopee, de maxim interes personal, o calatorie neasteptata in misterele comportamentului uman. Liam Neeson interpreteaza rolul lui Kinsey, care in 1948 a transformat intr-un mod ireversibil cultura americana datorita cartii sale, Sexual Behavior in the Human Male. Intervievand mii de persoane in legatura cu cele mai intime aspecte ale vietii lor, Kinsey a indepartat aura de mister si rusine care invaluia majoritatea practicilor sexuale. Lucrarea sa a fost cauza uneia dintre cele mai animate controverse culturale din secolul trecut - o dezbatere ale carei ecouri mai pot fi intalnite si in zilele noastre. Folosind tehnica interviului, utilizat chiar de catre cercetator cu aplicatii pe teme sexuale, Kinsey prezinta extraordinara ascensiune a savantului de la obscuritate la celebritate in plan mondial. Alfred Kinsey este fiul unui profesor de stiinte, care uneori mai preda si la scoala de duminica (John Lithgow). Razvratindu-se impotriva educatiei rigide pe care a primit-o acasa, atras de lumea simturilor, Kinsey isi desavarseste studiile la Harvard, specializandu-se in zoologie, mai precis in cercetari legate de albine. Dupa ce este angajat pentru a preda biologia la Universitatea din Indiana, Kinsey o intalneste pe viitoarea sa sotie, o studenta sclipitoare, un spirit cu adevarat rebel - Clara McMillen (Laura Linney). Pe parcursul cercetarilor sale, isi da seama cat de lapidare sunt informatiile stiintifice cu privire la comportamentul sexual. Atunci cand studentii sfarsesc prin a-i cere sfatul cu privire la probleme legate de sex, el realizeaza ca nimeni n-a intreprins o cercetare clinica serioasa, care sa poata conferi raspunsuri credibile la astfel de intrebari. Hotarandu-se sa exploreze intr-o maniera stiintifica tabuurile sexuale, extrem de incarcate din punct de vedere emotional, Kinsey recruteaza o echipa de cercetatori, printre care se numara Clyde Martin (Peter Sarsgaard), Wardell Pomeroy (Chris O'Donnell) si Paul Gebhard (Timothy Hutton). De-a lungul timpului, ei elaboreaza o rafinata tehnica a interviului, care-i ajuta pe oameni sa evadeze din constrangerile legate de rusine, teama si vinovatie, putand sa vorbeasca liber despre trecutul lor sexual. Kinsey incearca in acelasi timp sa creeze un mediu deschis din punct de vedere sexual intre membrii echipei si sotiile acestora, incurajandu-i sa vina in intampinarea revolutiei sexuale din anii 60. Atunci cand Kinsey isi publica in 1948 studiul legat de comportamentul masculin, presa compara efectul acestuia cu cel al unei bombe atomice. In curand, Kinsey ajunge pe coperta tuturor publicatiilor importante, devine sursa de inspiratie pentru cantece si desene animate, editoriale si predici. Dar atunci cand tara se confrunta cu perioada Razboiului Rece, fiind marcata de un sentiment acut de paranoia, studiul lui Kinsey legat de comportamentul sexual al femeilor este vazut ca un adevarat atac la adresa valorilor americane traditionale. Dispretul si oprobiul public care vor urma publicarii acestei lucrari ii vor face pe sponsorii lui Kinsey sa-l abandoneze, chiar in perioada in care sanatatea savantului incepe sa se deterioreze. In acelasi timp, geloziile si nemultumirea produse de tentativa lui Kinsey de a-si crea propria comunitate sexuala utopica ameninta cu dezmembrarea echipei de cercetatori si cu expunerea acestora la judecata celor din afara. Kinsey isi petrece ultimele zile incercand cu disperare sa stranga fonduri. Moare in 1965, temandu-se ca munca sa de-o viata intreaga n-a fost decat un esec. Doar in momentul contactului cu subiectul ultimului sau interviu isi da seama de impactul pozitiv pe care l-au avut lucrarile sale, dar si de faptul ca stiinta nu va reusi niciodata sa defineasca momentul in care se sfarseste sexul si incepe dragostea.

Geneza filmului Kinsey

Pe 5 ianuarie 1948, cultura americana a fost schimbata in mod irevocabil. Aceasta este ziua in care a fost publicat studiul lui Alfred Kinsey Sexual Behavior in the Human Male, de catre prestigiosul editor medical W.B. Saunders - si, intr-un fel, aceasta este ziua in care America a inceput sa vorbeasca despre sex. Cartea a fost nu numai un best-seller si o senzatie la nivel mediatic, ci si scanteia care mai tarziu va aprinde focul revolutiei sexuale din 1960, care va sta la baza tolerantei sexuale din ce in ce mai accentuate care marcheaza deceniile urmatoare. In acea perioada, Kinsey a fost supranumit Freud al Americii, si comparat cu alti pionieri ai stiintei, precum Galileo sau Darwin. Inainte de cartea lui Kinsey, unul dintre cele mai importante aspecte ale vietii umane era insuficient studiat de cercetatori. De ce, s-a intrebat el, oamenii sunt ignoranti si tacuti in legatura cu un aspect atat de important al existentei noastre. Motivat de o curiozitate iesita din comun, ca si de o nevoie emotionala pe care a constientizat-o din plin, Kinsey a marcat o noua etapa in cercetarea umana. Dupa publicarea cartii lui Kinsey, intreaga natiune s-a trezit la viata. Cu toate acestea, in zilele noastre, intrebarile pe care si le-a pus Kinsey - legate de felul in care incercam sa stabilim o legatura intima, dar mai ales care este motivul din spatele acestei actiuni - sunt la fel de controversate, de convingatoare si de relevante ca intotdeauna. Acesta este motivul pentru care regizorul si scenaristul Bill Condon a acceptat provocarea lansata de producatoarea Gail Mutrux, care se afla in cautarea cineastului potrivit pentru a ecraniza viata si perioada lui Alfred C. Kinsey.
- Kinsey a schimbat felul in care America gandea despre sex, ca si felul in care vorbim despre acest subiect, dar cu toate acestea a fost dat uitarii, explica Condon. In spatele tuturor descoperirilor si a controverselor, a existat o idee de baza care nu cred ca a fost receptata asa cum trebuie. Dupa ce si-a petrecut 20 de ani colectionand viespi, Kinsey a a descoperit ca niciuna dintre aceste mici creaturi nu seamana cu cealalta. A folosit acest concept biologic al variatiei individuale si l-a aplicat sexualitatii umane. Kinsey a fost primul care a afirmat unicitatea comportamentului sexual al fiecarei persoane, concluzionand ca termenul normal nu este relevant atunci cand ne referim la sexualitatea umana. Nu exista decat comun sau rar. Aceasta este o notiune extrem de importanta si in zilele noastre.
Cu cat Condon citea mai mult despre Kinsey, cu atat isi dadea mai bine seama ca nevoia resimtita de acesta de a explora sexualitatea intr-un context strict stiintific avea o dimensiune extrem de personala. Condon a fost frapat in mod special de legatura inextricabila dintre aceste doua aspecte ale psihologiei lui Kinsey.
- Unul dintre pericolele cu care te confrunti atunci cand faci un film biografic este legat de tendinta dramei personale de a coplesi realizarile personajului, observa Condon. Accentul pus pe crizele si luptele personale poate diminua importanta factorilor pentru care subiectul a ajuns la bun inceput in atentia publicului. Ceea ce m-a atras la Alfred Kinsey a fost legatura stransa dintre viata sa personala si proiectele stiintifice.
Ca si pentru James Whale, personajul din filmul precedent al lui Condon, Gods And Monsters, viata si munca se confunda in cazul lui Kinsey. In vremurile sale, Kinsey a fost o figura extrem de controversata si a ramas asa pana in zilele noastre. Dar cineastii s-au decis ca singura modalitate de a aborda subiectul este dintr-un unghi similar celui al lui Kinsey: sincer si deschis, curios si lipsit de prejudecati.
- Mi-am dat seama ca acest film iti testeaza intr-un fel ideile pe care le ai despre sexualitate, spune Condon. Kinsey a fost un om extrem de complex, avand probleme psihice care sfidau orice tratament. Am simtit ca este nevoie sa prezint toate aceste aspecte, lasand astfel oamenii sa-si formeze propriile pareri.
Condon a petrecut peste 6 luni cercetand, citind vechi marturisiri, scrierile lui Kinsey, materiale contemporane care tratau subiectul si nu mai putin de patru biografii, in mod special celebra carte a lui Jonathan Gathorne-Hardy, Sex The Measure of All Things: A Life of Alfred C. Kinsey. Dupa cum explica Condon:
- Exista versiunea oficiala a vietii lui Kinsey, care este mai putin interesanta, si mai este si fascinanta poveste personala pe care Jonathan a reusit s-o dezvaluie.
Condon a mai calatorit si la Institutul Kinsey din Indiana unde i-a intervievat pe cativa dintre cei care l-au cunoscut pe Kinsey si au lucrat cu el.
- Unul dintre cei cu care am vorbit era un om pe nume Clarence Tripp, care s-a implicat in proiectul lui Kinsey atunci cand a fost publicat volumul legat de comportamentul masculine, observa Condon. Tripp a fost unul dintre cei doi fotografi principali pe care Kinsey i-a folosit pentru partea filmata a cercetarii sale. A fost unul dintre protejatii lui Kinsey si mai tarziu a devenit, la randul sau, un autor renumit. A fost deschis la toate intrebarile, si mi-a furnizat numeroase povestiri interesante.
Doi dintre cercetatorii cu care a lucrat Kinsey, Clyde Martin (interpretat de Peter Sarsgaard) si Paul Gebhard (interpretat de Chris O'Donnell), sunt inca in viata.
- Gebhard are peste 80 de ani, dar este perfect lucid", spune Condon. Este un tip remarcabil. A trebuit sa-i pun intrebari delicate, cum ar fi cele legate de sexul liber practicat de membrii echipei, cum se petrecea totul, care era specificul - si a fost extrem de nonsalant, de parca mi-ar fi povestit ce a mancat la pranz.
Sotia lui Kinsey, Clara (Mac), a murit in 1982, dar Condon a avut ocazia de a se intalni cu doua dintre nepoatele acesteia.
- Seamana atat de mult cu ea, observa el, incat multumita lor mi-am dat seama foarte bine cum era ea in realitate. Ea traieste in continuare prin povestile lor.
Atunci cand Condon a inceput sa scrie scenariul, a folosit toate faptele si amintirile pe care le-a putut aduna si a incercat sa le imbine astfel incat sa obtina un tot unitar din toate aceste fragmente disparate. In mod special, a dorit sa evite banalele conventii sentimentale des intalnite in biografii, dorind sa creeze ceva mai dinamic. Exact asa cum Kinsey isi descrie faimoasele tehnici de intervievare, definindu-le drept prisme prin care evidentiaza trecutul unei persoane, Condon si-a dorit ca filmul sau sa fie si el un fel de prisma, care sa reflecte fatetele multiple ale unui om, ca si atitudinile sexuale schimbatoare ale unei societati in ansamblul sau.
- Pentru mine, unul dintre cele mai remarcabile lucruri legate de Kinsey este geniul sau, care-i permite sa-i faca pe oameni sa puna pe tava unele dintre cele mai intime aspecte ale vietii lor, explica Condon. Asa ca m-am gandit ca ar fi interesant daca as folosi aceasta tehnica de intervievare pentru a analiza biografia lui Kinsey.
Pentru Condon, Kinsey a devenit in cele din urma ceea ce el numeste un film care abunda in monologuri. De fapt, aceasta a fost marea sa realizare - i-a asezat pe oameni fata in fata si i-a facut sa vorbeasca. Atunci cand Condon a terminat prima varianta a scenariului, producatoarea Gail Mutrux a fost incantata de felul in care el a putut sa dizolve o viata complexa intr-o experienta compacta, care reuseste sa te bine dispuna. Mutrux a lucrat mai inainte la filme celebre, de asemenea bazate pe biografii, precum Quiz Show si Donnie Brasco, astfel incat intelegea prea bine tipul de abordare nuantata necesar pentru a transforma vieti adevarate in variante cinematografice.
- Mi-a placut faptul ca scenariul lui Bill prezinta un om atat de important pentru cultura americana, intr-o maniera extrem de accesibila tuturor, comenteaza ea. Un alt aspect minunat si cu adevarat rar tine de faptul ca povestea nu emite nici o judecata finala despre Kinsey sau opera sa, ci se multumeste sa-i prezinte viata, si tot ce se petrecea in preajma sa, lasand publicul in voia propriilor sentimente legate de acest om si de impactul sau asupra lumii.
Distributia filmului Kinsey
In timp ce Bill Condon scria despre viata lui Alfred Kinsey, un singur actor ii venea mereu in minte, ca fiind cel mai in masura sa interpreteze acest rol intens, care se intinde pe mai multe decenii: Liam Neeson, nominalizat la Oscar si celebru pentru rolul lui Oskar Schindler din Schindler's List.
- Liam este o forta a naturii, un conducator innascut, spune Condon. Dar este un urias bland, un actor cu o extraordinara abilitate de a transpune complexa viata interioara a personajului pe care il interpreteaza.
Neeson a stiut ca rolul va fi o provocare dar a fost atras de el inca de la inceput:
- Mi-a placut faptul ca Kinsey a fost un tip care a sesizat o enorma lipsa in cunostintele umane si care a incercat sa remedieze situatia, in ciuda tuturor controverselor pe care le-a starnit, spune el. A trait si intr-o perioada extraordinara, marcata de descoperiri stiintifice si de depasirea oricaror frontiere. In linii mari, a demonstrat lumii ca lucrurile pe care presupunem ca oamenii le fac si ceea ce acestia fac in realitate sunt de fapt foarte, foarte diferite.
Natura plina de controverse a scenariului lui Condon a fost un alt aspect care l-a atras.
- Nu incearca sa-l transforme pe Kinsey intr-un sfant. Cu siguranta nu vrea sa cosmetizeze lucrurile, observa Neeson. De fapt, il arata pe Kinsey ca fiind o persoana complexa cu o vointa extrem de puternica si de un profesionalism desavarsit, un om cu o ambitie obsesiva pe care, cred eu, o impartaseste cu toti cei care au schimbat societatea intr-un fel sau altul. Dar daca s-a remarcat printr-un lucru anume, acesta a fost respectul pentru oameni, pentru unicitatea lor, si cred ca povestea sa este cu adevarat importanta.
Odata ce Neeson a acceptat rolul, Condon si producatoarea Mutrux i-au trimis o cutie enorma cu dosare, care sintetizau cei cinci ani de cercetare pe care Condon i-a dedicat vietii si operei lui Kinsey.
- A fost o cantitate enorma de informatii pe care a trebuit sa le citesc, sa le procesez si sa le asimilez, recunoaste Neeson, dar m-au ajutat enorm.
Sursa: agenda.liternet.ro

(Va urma)