Constructia democratica a Romaniei / AmosNews / Autor: Ion ILIESCU
(Continuare)
Cu toate greutatile, constructia Romaniei democratice a continuat. Printr-un dialog permanent intre putere si opozitie, intre mine, ca Presedinte al Romaniei, cu liderii partidelor parlamentare, cu sindicatele si cu lideri ai societatii civile emergente. Acolo unde nu am avut expertiza, am apelat la expertiza prietenilor nostri din Occident, si nu pot sa nu amintesc sprijinul Frantei in acele vremuri grele. Toate marile decizii au fost luate cu participarea opozitiei, si oricum cu prealabila ei consultare.
Am adoptat o Constitutie. Am infiintat institutii politice democratice. Am inceput transformarea economiei. Si raspund celor care ma acuza ca n-am vrut ”capitalism” si ”reforme”: daca ar fi onesti, si ar analiza cu buna-credinta deciziile luate in acei ani, ar vedea ca Romania a suportat cea mai dura, terapie de soc, din fostele tari socialiste. Nu am fost intrutotul de acord cu unele masuri, pentru ca erau insuficient gandite, pregatite si gresit aplicate, ca secventialitate. Dar am fost solidar cu partidul din care proveneam, FSN, si cu guvernul girat de el. Acele reforme au generat violentele sociale din 1991. De unde se vede ca, intotdeauna, reformele aplicate fara sa iei in calcul suportabilitatea sociala si fara un dialog real cu partenerii sociali, genereaza neincredere in democratie si guvernarea democratica.
Cei care rescriu acum cu sarg istoria, si incearca sa acrediteze ideea ca adevarata democratie in Romania incepe cu alternanta la guvernare din 1996, ignora ceea ce s-a realizat in cei sase ani de la Revolutie: Romania a fost acceptata ca membru al Consiliului Europei, ca o recunoastere a progreselor de natura democratica facute, a fost prima tara semnatara a acordului Parteneriatul Pentru Pace”, oferit de NATO si SUA tarilor candidate, inclusiv ca urmare a doua decizii majore: reforma corpului militar, inclusiv numirea unui civil drept ministru al Apararii, si punerea serviciilor de informatii sub controlul Parlamentului; semnarea Acordului de Asociere a Romaniei la Uniunea Europeana â€" al doilea mare obiectiv strategic, acela de integrare a Romaniei in structurile europene si euroatlantice, promovarea dialogului interetnic in plan nationalist, semnarea Tratatului de Baza cu Ungaria, dupa modelul reconcilierii franco-germane.
Este locul sa evidentiez importanta dezbaterilorde la Snagov din martie 1995 cu participarea reprezentantilor tuturor partidelor politice si ai lumii academice, sub coordonarea acad. Tudorel Postolache , unde s-au pus bazele unei strategii nationale de dezvoltare a tarii, care au fundamentat demersurile noastre pentru integrarea in Uniunea Europeana, concretizate la summit-ul de la Essen, al UE.
Toate acestea au fost consecintele firesti ale unui proces de constructie si dezvoltare democratica
Rescrierea istoriei pare sa fie o afacere foarte rentabila, de vreme ce atat de multi se ocupa s-o faca. Numai ca in epoca aceasta, a cunoasterii, a surselor alternative de informare, este o intreprindere inutila. Mai devreme sau mai tarziu lucrurile apar in adevarata lor dimensiune. Nu a fost altfel nici inainte, pentru ca rescrierea istoriei e industrie veche. Doar ca era mai dificila informarea corecta. Energia cheltuita cu rescrierea istoriei poate fi folosita pentru lucruri cu adevarat importante.