Sunt cateva greseli cu care romanii s-au imprietenit atat de bine incat le iau cu ei peste tot: la munca, la intalnirile cu prietenii, in vacante. Generosi, parintii impartasesc erorile cu micutii lor, astfel incat, deseori, greseala devine norma.
1. Incercarea de a evita cacofoniile ii face pe romani sa comita greseli mai grave. Cum ar fi inventarea de sintagme inutile. Este si cazul lui "ca si", o constructie care s-a strecurat repejor in vocabularul nostru. In prezent, acest ciudat "ca si" a inceput sa fie folosit chiar si cand nu se urmareste evitarea unei cacofonii. Iata un exemplu cu adevarat edificator, pe care l-am auzit la un parinte, intr-o discutie cu un cadru didactic: "Ma bucur ca fetita mea va are ca si profesoara".
2. Unul dintre cele mai des folosite cuvinte inventate este "vroiam". Greseala vine din "amestecarea" formelor verbelor "a vrea" si a "voi". Puse la imperfect, verbele se conjuga astfel. "A vrea" are formele "eu vream", "tu vreai", "el/ea vrea", "noi vream", "voi vreati", "ei vreau", iar "a voi" - "eu voiam", "tu voiai", "el/ea voia, "noi voiam", "voi voiati", "ei/ele voiau". Asadar, nici urma de "vroiam", "vroia" sau "vroiati"!
3. Insa, "drama" verbelor "a voi" si "a vrea" paleste in fata urmatoarei greseli de care vom vorbi. Chiar si unul dintre cele mai folosite verbe ale limbii romane, "a avea", a fost macelarit verbal de romani. Unii au nascocit constructiile "sa aibe" si sa "aiva", altii, chiar mai fantezisti, au venit cu "sa aive". Iar forma corecta, "sa aiba", a ajuns sa fie in ... inferioritate de vorbitori.
4. Situatia urmatorului cuvant este de-a dreptul dramatica. Varianta corecta a ajuns sa fie atat de putin folosita de populatie, incat te intrebi daca vom reusi sa schimbam ceva in viitorul apropiat. Vorbim despre "piuneza", forma corecta concurata de gresitul ,dar popularul "pioneza".
5. La fel stau lucrurile si cu "saxana". Probabil cei mai multi dintre voi il cunoasteti ca "sarsana", dar acest din urma cuvant nu exista in limba noastra. Acest sinonim pentru incarcatura, boccea a fost preluat din limba sarba, unde forma sa este "seksana".
6. Folosirea gresita a lui "decat" in loc de "doar" (si invers) este probabil cea mai populara eroare sau oroare gramatica, spuneti-i cum vreti. Atat de populara, incat si Mircea Geoana a facut-o, in dezbaterea televizata anterioara prezidentialelor din 2009. "Mai aveti decat trei zile de mandat", spunea Geoana la acea vreme, intr-un schimb de replici cu Traian Basescu. Social-democratul avea sa piarda alegerile. "Decat" cateva voturi i-au lipsit pentru a deveni noul presedinte.
Cum e corect? Regula e destul de simpla. "Decat" se foloseste in structuri negative si "doar" in cele afirmative. Exemple: "Nu am decat 5 lei in buzunar", "Am doar 5 lei in buzunar" sau, ca sa corectam formularea din paragraful anterior, "Doar cateva voturi i-au lipsit pentru a deveni noul presedinte".
7. O alta greseala il are ca "port-drapel" pe fostul premier Calin Popescu Tariceanu, devenit faimos pentru aversiunea pe care o avea (si, probabil, inca o are) pentru "pe care". Si Mihai Tatulici are deseori scapari cu "pe"-ul in acuzativ, dar nu cumva sa trageti concluzia ca, daca nu puneti "pe"-ul atunci cand e nevoie de el, o sa ajungeti demnitari de stat sau jurnalisti TV. Desi, iata, sanse exista!
Cum e corect? Acel "pe" face diferenta intre subiect si complement direct, explica Rodica Zafiu intr-un articol din "Romania Literara". Iata cateva exemple: "Cartea care e pe masa", "Cartea pe care am luat-o de pe masa"; sau, ca sa il corectam pe Tariceanu, "Calitatile pe care le au (unii ministri)".
8. "Sa aibe" este o alta "inventie" lexicala a romanilor. Si de aceasta data, greseala are un demn reprezentant in conducerea statului, presedintele Traian Basescu. Iata cateva intrebari puse de romani pe forumuri, gasite rapid pe internet: "Cati copii trebuie sa aibe o familie?", "Cate kilograme trebuie sa aibe tortul de nunta?", "Ce acte trebuie sa aibe masina daca e inmatriculata pe Spania?". Dar greseala e prezenta si in presa. Cei de la manager.ro ne vorbesc despre calitatile de baza pe care "trebuie sa le aibe" potentialii angajati. Probabil, doar limba straina e obligatorie, cea materna e facultativa.
Cum e corect? Aici, nu sunt multe de explicat, corect este "sa aiba", "o sa aiba" etc, niciodata cu "aibe".
9. In anii in care romanii isi luau credite cate nu puteau sa plateasca in intreaga viata pentru a-si lua un amarat de apartament vechi, pe tarlaua lexicala autohtona a aparut si "locatie". Dar nu folosit corect, ca sinonim pentru "chirie". Daca o persoana spunea, intr-o discutie cu prietenii, "Mi-am gasit un apartament la 60.000 de euro", se gasea un coleg sa intrebe "Si cum e locatia?".
Cum e corect? Potrivit DEX, "locatie" reprezinta "chiria platita pentru anumite lucruri luate in folosinta temporara".
10. Merita notat ca romanii s-au cam plictisit de "engleji" si "franceji", de "tigare" si "salbatec", iar aceste aberatii lexicale pot fi plasate cu mandrie in categoria "pe cale de disparitie". Insa, exista o formulare gresita care a tinut piept, cu mare succes, trecerii anilor. "Cat aveti ceasul?" este o intrebare pe care romanii o adreseaza adesea. Aparent, nu pare nimic gresit, dar incercati sa analizati logic extrem de slaba legatura dintre cuvinte. Cum este corect? Intrebarea poate fi "Aveti un ceas?" sau, pentru a fi si mai expliciti, "Cat este ceasul?".

Sursa: Internet