balcic.net: Prezentare generala
Balcic este un orasel situat pe tarmul Marii Negre, in Bulgaria, la circa 60 de km de Vama Veche. Intre anii 1913 - 1940 a apartinut Romaniei, in urma celui de al doilea razboi balcanic (iunie - august 1913). In 1940, Cadrilaterul, inclusiv Balcicul, a fost retrocedat Bulgariei.
In Balcic se afla celebrul Castel ("Cuibul linistit"), resedinta preferata a Reginei Maria a Romaniei, inconjurat de o la fel de celebra gradina botanica unicat in Europa centrala si de est, in special datorita colectiei de cactusi.
Pentru mult timp orasul a fost supranumit Orasul Alb, din cauza dealurilor albicioase din jur. De altfel, intregului tarm i s-a spus, din aceleasi motive, Coasta de Argint. In prezent, brosurile din Bulgaria care prezinta orasul il numesc "perla litoralului bulgaresc".
Balcicul are o istorie bogata, putandu-se observa si astazi urmele multor culturi. A fost creat acum aproximativ 2.600 de ani, fiind un succesor al localitatii trace Kruni si al orasului grecesc antic Dionissopolis.
Doua atractii turistice importante, aflate in relativa apropiere, sunt Capul Caliacra, situat la circa 35 de kilometri distanta, si oraselul Nessebar, ceva mai departe - circa 120 de kilometri. Si, desigur, mult mai aproape, se afla salba de statiuni turistice, printre care se numara Albena si Nisipurile de Aur.

Wikipidia: Prezentare si istoric

Balcic (in bulgara si turca Balcik, in engleza Balchik) este un oras la tarmul Marii Negre, in regiunea Dobrici din nord-estul Bulgariei, situat la o distanta de 42 km de Varna. In prezent este una dintre atractiile turistice ale Bulgariei la Marea Neagra. In perioada 1913-1940 a apartinut de Regatul Romaniei, impreuna cu restul Dobrogei de Sud, in urma celui de-al Doilea Razboi Balcanic (iunie-august 1913). In 1940, Cadrilaterul, inclusiv Balcicul, a fost redobandit de Bulgaria. Aici se afla Castelul din Balcic, resedinta de vara preferata aReginei Maria, inconjurat de o la fel de celebra gradina botanica unicat in Europa centrala si de est, in special datorita colectiei de cactusi.
Datorita versantilor de calcar din perimetrul sau, localitatea a fost supranumita Orasul Alb. Intreaga zona a fost numita Coasta de Argint din aceleasi motive.
Istoric
In secolul I i.Hr., coloniile au fost pentru prima oara ocupate de trupeleImperiului Roman, dar la scurt timp populatia zonei, formata din greci, sciti si geti s-a rasculat. O marturie importanta a epocii este celebra "inscriptie de la Dionysopolis" din anul 48 i.Hr., de fapt un decret de cinstire a luiAkornion, binefacator al cetatii care se remarcase ca ambasador la regele Daciei, Burebista, apoi ca sol al acestuia la Pompeius, adversarul lui Caesar. In perioada luptelor pentru putere de la Roma, orasul a fost ocupat de Burebista si integrat marelui sau regat, ce includea intregul tarm vestic al Marii Negre.
Campania generalului Crassus din 29-28 i.Hr. aduce Dobrogea in sfera de influenta a Romei, iar coloniile grecesti sub directa stapanire a guvernatorului provinciei Macedonia. Primii ani ai erei noastre sunt martorii exilului poetului Ovidiu la Tomis, care, dupa o legenda, trecand pe mare in dreptul Dionysopolis-ului, ar fi exclamat vazand peisajul: "O! Oras de pietre albe, te salut pentru frumusetea ta nemaivazuta !". In anul 15 d.Hr, provincia Moesia a fost creat, dar Dobrogea a ramas (pana in anul 46) parte a Regatului Odrisilor, client Romei, in timp ce coloniile grecesti au format "Praefectura orae maritimae" - anexata Moesiei Inferior in anul 86, de catre Domitian.
Istoria orasului Dionysopolis o va impartasi in continuare pe aceea a Dobrogei, integrata Imperiului Roman, reperele importante fiind aparitia si raspandirea crestinismului sau navalirile barbare, accentuate prin "Criza imperiala" din secolul III. La capatul acestei crize, imparatul Diocletian creeaza provincia Scythia Minor (actuala Dobrogea), care din anul 395 va apartine Imperiului Roman de Rasarit (Bizantin).
In secolul I i.Hr., coloniile au fost pentru prima oara ocupate de trupele Imperiului Roman, dar la scurt timp populatia zonei, formata din greci, sciti si geti s-a rasculat. O marturie importanta a epocii este celebra "inscriptie de la Dionysopolis" din anul 48 i.Hr., de fapt un decret de cinstire a luiAkornion, binefacator al cetatii care se remarcase ca ambasador la regele Daciei, Burebista, apoi ca sol al acestuia la Pompeius, adversarul lui Caesar. In perioada luptelor pentru putere de la Roma, orasul a fost ocupat de Burebista si integrat marelui sau regat, ce includea intregul tarm vestic al Marii Negre.
Campania generalului Crassus din 29-28 i.Hr. aduce Dobrogea in sfera de influenta a Romei, iar coloniile grecesti sub directa stapanire a guvernatorului provinciei Macedonia. Primii ani ai erei noastre sunt martorii exilului poetului Ovidiu la Tomis, care, dupa o legenda, trecand pe mare in dreptul Dionysopolis-ului, ar fi exclamat vazand peisajul: "O! Oras de pietre albe, te salut pentru frumusetea ta nemaivazuta !". In anul 15 d.Hr, provincia Moesia a fost creat, dar Dobrogea a ramas (pana in anul 46) parte a Regatului Odrisilor, client Romei, in timp ce coloniile grecesti au format "Praefectura orae maritimae" - anexata Moesiei Inferior in anul 86, de catre Domitian.

(Va urma)