Marius Tuca (Jurnalul National) : Am sa ascult Phoenix pana la sfarsitul lumii

Am sa-i ascult pana la sfarsitul lumii,
Totul e ca acesta sa nu vina prea repede, prea curand,
Sa am timp sa-i ascult de la un capat la altul,
De la primul acord pana la ultimul cord,
De la inceput pana la sfarsit,
De la existenta pana la rezistenta,
De la inceputul vremurilor pana la Apocalipsa.
Am sa ascult Phoenix pana la sfarsitul lumii,
In bratele ei, nedespartit de ea, fata verde cu parul padure,
Intr-un amor care nu poate fi oprit nici macar de el insusi,
Aceasta dragoste pe nemancate, cu bagajele la usa
Cu chitarele in mana, cincizeci de ani si o noapte
Zburand departe cu aripile ei de pasare,
Intr-o iubire tandra si definitiva ca tacerea pamantului.
Am sa-i ascult pana la sfarsitul lumii,
Asteptand apoi ca ea sa rasara dintr-un mugur de fluier
Si sa cante si sa incante iarasi de la inceputuri,
Sa se auda dinspre orizonturi inspre nemarginiri,
Canarul, ciocarlia, cocosii negri si toate pasarile cerului
Zburand dintr-un inalt intr-un alt inalt
Si cantand, totodata, inainte de a fi tras heblul pamantului.

Am sa ascult Phoenix pana la sfarsitul lumii,
Odata cu ei am adunat oastea cu care sa dau ultima batalie,
Se afla aici gata sa invinga toate prezicerile si calendarele
Andrii Popa, Pavel Chinezu, Negru Voda, Tatarul, Baba-Novac
Sunt aici, petrecand odata cu ei secolele, razboaiele si apocalipsele,
Ducandu-le pe toate in ranite, pe talpile bocancilor, in inimi
Fara sa le pese de nimeni si de nimic.
Am sa-i ascult pana la sfarsitul lumii,
Cu urechea lipita de urmele oilor strungii
Urcate pe Arca lui Noe ca sa salveze cantecul,
Prins intr-un dans nebun si neincetat
Intre mica Tiganiada si Nunta,
Avand la catarg, taind si raspandind zarile,
Inorogul, copila, inorogul!
Am sa ascult Phoenix pana la sfarsitul lumii,
Sunt pregatit pentru un astfel de moment epocal
Nu-mi lipseste nimic, poate sa vina linistit prapadul
Se fac ultimele pregatiri, nu prea mai e timp de amanunte
Din pacate sau din fericire, totul va fi live,
E pentru prima data cand la camera se face negrul si nu albul,
Astept cuminte vinilul cu cei care ne-au dat nume!