(Continuare)
Victor Opaschi, Secretar de Stat pentru Culte, a vorbit intr-un interviu pentru Q Magazine despre diplomatia religioasa, subiectivismul credintei si politica printre culte.

Ora de religie

- In noiembrie anul trecut, Curtea Constitutionala a stabilit ca ora de religie din scoala sa nu mai fie obligatorie, in contextul in care Patriarhia Romana, Ministerul Educatiei si Secretariatul de Stat pentru Culte tocmai semnasera un protocol prin care se consolida autoritatea Bisericii Ortodoxe asupra invatamantului religios. Cum afecteaza aceasta decizie a Curtii Constitutionale statutul religiei in scoala? Se va trece la ore alternative de Istoria religiilor sau educatie civica?
- Aici este necesar sa clarificam cateva lucruri. Mai intai de toate, ora de religie in scoala nu a fost niciodata obligatorie pentru elevi. Scolile erau obligate sa ofere elevilor ore de educatie religioasa, dar parintii (sau, mai recent, minorii de la 14 ani) ii puteau retrage in orice moment. Este, de altfel, singura disciplina pentru care exista o posibilitate de retragere. Decizia Curtii Constitutionale invita doar la schimbarea unei proceduri: elevii nu mai sunt inscrisi automat, ci trebuie sa existe o cerere scrisa, dar ramane in continuare si posibilitatea de retragere de la orele de religie. Mecanismele de functionare ale acestui nou sistem de inscriere vor fi stabilite in primul rand de Parlament, prin amendarea Legii Educatiei Nationale, apoi de Ministerul Educatiei, prin procedurile pe care si le va stabili in acord cu toti factorii interesati. Experienta inscrierii elevilor in mijlocul anului arata ca, spre surpriza celor care credeau altfel, marea majoritate a parintilor continua sa isi doreasca pentru copiii lor o educatie religioasa prin intermediul scolii. Nu stiu daca introducerea de noi materii alternative poate solutiona ceva, ramane, cum spuneam, la aprecierea institutiilor amintite.
In ceea ce priveste protocoalele din domeniul educatiei, semnate si de Secretariatul de Stat pentru Culte, ca partener secundar, daca vreti, pentru ca noi nu avem atributii decat in sensul politicilor religioase in general, nu si in ceea ce priveste educatia religioasa, aceste protocoale reprezinta cu totul altceva decat ceea ce s-a zvonit prin presa, ca introducem controlul cultelor asupra invatamantului. Ceea ce am semnat cu Biserica Ortodoxa era un protocol de cooperare in invatamant adus la zi, care sa permita buna functionare a invatamantului teologic si a educatiei religioase in scoala, unde Ministerul Educatiei si cultele au responsabilitati comune. Dupa Revolutie s-au mai semnat astfel de protocoale, aceasta a fost doar o aducere la zi, pentru ca avem Legea educatiei din 2011.
In plus, trebuie sa va spun ca protocolul de cooperare cu Biserica Ortodoxa a fost doar primul dintr-o serie: am mai semnat cu Biserica Reformata, cu Biserica Unitariana, cu Biserica Catolica de ambele rituri, Biserica Evanghelica de Confesiune Augustana, vom semna in curand si cu celalalte culte. Prevederile lor sunt similare cu cele din protocolul cu Biserica Ortodoxa, dar, desi noi am transmis stirea, presa n-a mai parut interesata.
Deci, in concluzie: aceste protocoale de cooperare sunt ceva normal. Sunt o procedura obisnuita, care se foloseste in orice domeniu in care cultele si institutiile publice coopereaza in mod curent. Protocoalele de cooperare se construiesc in baza legilor, nu le modifica, nu le abroga, nu le schimba. Protocoalele reglementeaza niste proceduri. Statutul orei de religie in scoala, repet, va fi stabilit de Parlament, iar la nivel practic, de Ministerul Educatiei impreuna cu ceilalti factori interesati.
- Trecem de la una la alta, dar, in legatura cu evenimentele de anul acesta de la publicatia Charlie Hebdo precum si crimele savarsite impotriva crestinilor de catre militantii ISIS, as vrea sa va intreb: Nu cumva am intrat, fara sa ne dam seama, in ceva ce seamana tot mai mult cu un razboi religios? Dumneavoastra, domnule Victor Opaschi, sunteti Charlie?
- Eu sustin atat libertatea presei, libertatea de exprimare, cat si faptul ca avem nevoie de un spatiu public care sa nu fie golit axiologic. Daca spatiul public nu cuprinde niciun fel de valoare, niciun fel de reper, daca toate valorile publice sunt negociabile, inseamna ca putem contesta orice, pana si democratia, pana la reintoarcerea la totalitarism. Noi insine, ca cetateni europeni, trebuie sa ne ocupam si de umplerea cu valori a spatiului public, nu doar de golirea lui. Sigur ca, omeneste vorbind, ma revolt nu doar fata de atentatele din Franta sau din Danemarca, ci si fata de ceea ce s-a intamplat in Siria, Irak, Nigeria sau - mai recent - Kenya. N-as spune ca suntem intr-un razboi religios. Dar odata cu aceste atentate tot mai frecvente, si tinand seama de situatia tot mai ingrijoratoare din Orientul Mijlociu, constatam ca fundamentalismul religios castiga teren si pare a fi din ce in ce mai prezent nu doar in lumea africana si in lumea araba, ci si in cea europeana. Ca secretar de stat pentru Culte, urmaresc cu profunda ingrijorare cum grupuri de oameni care pretind ca actioneaza in numele religiei comit asemenea fapte odioase. Pentru ca ati amintit ce se intampla in Orient, ei bine, avand in fata zilnic exemplul romanesc al unui islam deschis, tolerant, european, imi este imposibil sa cred ca autorii unor crime precum cele pe care le urmarim saptamanal se pot pretinde adepti ai aceleiasi religii. Este important sa tratam pluralismul societatii ca pe o sansa, iar nu ca pe o bariera.