Profesorul de limba si literatura romana Nicolae Scaunas, cetatean de onoare al orasului Calarasi, sustine ca Mihai Eminescu a trecut prin Calarasi, in anul 1882. Prof. Nicolae Scaunas a dezvoltat argumentele acestei ipoteze intr-o lucrare stiintifica si in cateva articole din presa locala calaraseana, preluate si de ziarul national VREMEA (al lui Adrian Paunescu), intr-un articol aparut in anul 1996. Ipoteza prof. Scaunas este confirmata si de un articol din prestigioasa revista HISTORIA. Citam un fragment din acest articol:
- In anul 1882, Mihai Eminescu avea 32 de ani si a venit la mare sa se trateze de o boala a picioarelor, ca sa se curariseasca. Marele poet se luase dupa publicitatea care se facea localitatii Kustenge in presa din Bucuresti: Marea face bine la tot. Ca sa ajungi in acele vremuri la mare nu era usor. De la Bucuresti la Giurgiu se mergea cu trenul, apoi cu vaporul pana la Cernavoda. De la Cernavoda se urca in tren pana la Constanta. Podul de la Cernavoda, care facea legatura intre Dobrogea si restul tarii, a fost inaugurat abia in 1895, ce a scurtat drumul catre marea cea mare.
Ipoteza prof. Scaunas este urmatoarea: traseul spre Cernavoda, pe Dunare, trecea si prin orasul Calarasi. (De altfel, la sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului 20 exista o cursa regulata de vapoare Calarasi-Cernavoda.) Asa ca este plauzibil sa credem ca, dupa o calatorie cu trenul de la Bucuresti la Giurgiu, poetul s-a imbarcat pe vapor cu destinatia Cernavoda, facand si o escala de cateva ore la Calarasi. Traseul vaporului era urmatorul: pe Dunare, de la Giurgiu la Oltenita, apoi pe bratul Borcea al Dunarii pana la Calarasi, si apoi spre Cernavoda, de unde calatorii se urcau in tren spre destinatia finala - Constanta. In 1882 Eminescu era la ziarul Timpul. Aici, el a desfasurat o activitate publicistica exceptionala, care i-a ruinat insa sanatatea. In perioada cat a lucrat la Timpul, Eminescu a scris marile lui poeme (seria Scrisorile, Luceafarul etc.). Nu a publicat nici o poezie in tot timpul anului 1882. Dupa ce s-a intors de la mare, Eminescu s-a simtit o scurta perioada mai bine, dar in luna ianuarie a anului 1883, Eminescu a fost internat pentru o vreme in spital.Impresionat de intalnirea cu marea, Mihai Eminescu a scris in acel an poezia MAI AM UN SINGUR DOR:

Mai am un singur dor:
In linistea serii
Sa ma lasati sa mor
La marginea marii;
Sa-mi fie somnul lin
Si codrul aproape,
Pe-ntinsele ape
Sa am un cer senin.
Nu-mi trebuie flamuri,
Nu voi sicriu bogat,
Ci-mi impletiti un pat
Din tinere ramuri.

Si nime-n urma mea
Nu-mi planga la crestet,
Doar toamna glas sa dea
Frunzisului vested.
Pe cand cu zgomot cad
Izvoarele-ntr-una,
Alunece luna
Prin varfuri lungi de brad.
Patrunza talanga
Al serii rece vant,
Deasupra-mi teiul sfant
Sa-si scuture creanga.

Cum n-oi mai fi pribeag
De-atunci inainte,
M-or troieni cu drag
Aduceri aminte.
Luceferi, ce rasar
Din umbra de cetini,
Fiindu-mi prieteni,
O sa-mi zambeasca iar.
Va geme de patemi
Al marii aspru cant.
Ci eu voi fi pamant
In singuratate-mi.