Mihai Somanescu/ Active News: De ce nu sunt (cu) Charlie
Ma alatur si eu lui Alexandru Racu si celorlalte voci din Romania care nu pot fi de-acord nici cu crima, dar nici cu extremismul din limbaj deghizat in caricatura. Este absolut revoltator, din punctul meu de vedere, sa sustii ca insulta gratuita este o valoare, si nu una oarecare, ci una care trebuie aparata. Je ne suis pas Charlie.
De ce as dori sa ma identific cu niste oameni care si-au propus sa arunce cu noroi in tot ce au mai important diferite comunitati? Si aici nu vorbesc doar de religie, ci si de oameni. Sa nu uitam ca Charlie Hebdo a aparut dupa ce fondatorii au fost dati afara pentru ca si-au batut joc de generalul de Gaulle, chiar cu ocazia mortii marelui erou francez. Eu nu pot si nu voi batjocori alti oameni pentru credintele, ideile sau etnia lor. Sa insulti pe cineva intr-un moment de sarbatoare al respectivului nu e libertate, e proasta-crestere si frustrare.
Punerea semnului egal intre ceea ce face Charlie Hebdo si libertate e o mistificare grosolana a termenului de libertate. Domnii de la Charlie Hebdo aveau libertatea sa batjocoreasca orice, mai putin anumite concepte, idei sau persoane. Spre exemplu: cand a fost tratata homosexualitatea precum crestinismul pe coperta revistei? Pai, niciodata. De ce? Simplu: politica editoriala a publicatiei reflecta toate componentele pluralismului de stanga, dupa cum afirma chiar Stephane Charbonnier, una din victimele atentatului.
Iata deci care sunt dumnezeii celor de la Charlie Hebdo: ideile de stanga. Sa ne intelegem: a transforma Charlie Hebdo intr-un simbol al libertatii e ca si cum am spune ca procesele spectacol din perioada comunista reprezinta ideea de justitie. Asta nu inseamna insa ca putem justifica o tentativa de rezolvare a situatiei printr-o crima. Niciodata.
Pe de alta parte, Occidentul si Franta nu fac decat sa evite cauzele problemei, concentrandu-se asupra efectelor. Politica agresiva de excludere a religiei din spatiul public, precum si ignorarea diferentelor firesti dintre oameni, comunitati, au ajuns sa creeze adevarate monstruozitati.
Spre exemplu, cautand despre Charlie Hebdo, am dat peste un link al unei asociatii crestine care se pronuntase, la momentul respectiv, impotriva caricaturilor considerate blasfemiatoare de catre musulmani. Acestia afirmau ca desi nu suntem de acord cu invataturile si credinta islamica, suntem de asemenea impotriva provocarilor si bataii de joc a religiozitatii a comunitatilor musulmane. Mai mult, cei de la AGRIF(Alianta Generala contra Rasismului si pentru respectarea Identitatii Franceze si Crestine) se plaseaza si impotriva Frontului National, carec opune in mod gresit islamul crestinismului. O pozitie conciliatoare, fireasca, nu? Ei bine, nu asa considera si americanii de la Blue Coat, producatorii softului K9 protection alert, care initial mi-au blocat accesul, siteul AGRIF intrand in categoria Violence, Hate, Racism!
Nu este greu de banuit de ce: probabil ca printre pozitiile asociatiei au fost si cele contra casatoriilor homosexuale, ceea ce imediat l-a pus in categoria Hate si Violence. Cam asa arata libertatea celor de la Charlie Hebdo: batjocoreste in voie valorile altora, dar tu nu poti pune nici macar la indoiala dogmele noastre. Dumnezeii lor, cum ar veni. Cum procedeaza in Romania cei de la vice.com, care se dau deontologi si underground, dar de fapt sunt corporatie in toata regula, cu reguli stricte. Inutil sa mai precizez ca pentru Charlie Hebdo nu exista nicio restrictie, K9 considerand ca acest site este perfect inofensiv pentru copilul meu.
Avea dreptate arhimandritul Placide Deseille: Era mai usor sa fii crestin in Romania comunista decat in Franta de azi. In nod normal, o astfel de constatare ar trebui sa-i puna pe ganduri pe francezi si pe oricine doreste sa traiasca intr-un stat cu-adevarat democratic, dar nu e cazul. Crimele de la Paris vor servi doar ca pretext pentru intarirea statului totalitar, de tip Big Brother. E simplu de intuit cine vor fi dusmanii poporului. Si nu doar in Franta.
De asemenea, se vor folosi de moartea oamenilor pentru a-i eticheta la gramada pe toti musulmanii. Si ii vor radicaliza. Si probabil vor porni la alte razboaie impotriva lor si in numele libertatii. Sa nu cadem in aceasta capcana. Sa nu uitam ca in Romania, in Dobrogea, crestinii si musulmanii au trait si traiesc in pace, cu moschei langa biserici. Nu toti francezii sunt Charlie Hebdo si nici toti musulmanii nu sunt teroristi.
Din pacate, acest tragic eveniment este folosit pentru dezlantuirea unui nou val de ipocrizie: fanaticii care apara extremismul in limbaj al celor de la Charlie Hebdo sunt tot aceiasi care condamna si acuza crestinismul ca sperie copiii vorbindu-le despre iad, draci si avort. Ei spun ca toate religiile sunt la fel, dar se bucura de viata intr-o tara cladita pe valori crestine, tolerante, care le permite sa insulte chiar pe fondatorii ei, fara teama ca vor fi cautati pe-acasa de indivizi cu AKM-uri la piept.
Liber-cugetatorilor, ideologilor, secularistilor, liberalilor, etc care se impauneaza cu eticheta Je suis Charlie le-as aduce aminte de vorbele unui ateu, putin mai celebru decat caricaturistii de la Hebdo: Libertatea mea se termina acolo unde incepe libertatea celuilalt. Sau macar vechea vorba romaneasca, ce tie nu-ti place, altuia nu-i face.