Mariana Iancu a publicat in adevarul un articol intitulat: Cadrilater, istoria ascunsa a unor granite semnate cu sange - pamantul romanesc smuls Dobrogei de Marile Puteri. Puteti citi in continuare cateva fragmente din acest articol, privind istoria CADRILATERULUI.
Cadrilaterul, numit cand Noua Romanie cand Dobrogea de Sud a fost in granitele Romaniei intre 1913 - 1940, insa influentele sociale, culturale si politice romanesti s-au simtit din cele mai vechi timpuri. Adevarul va prezinta istoria zbuciumata a acestui pamant romanesc.
Cadrilater este o notiune mai mult de dictionar si de geometrie decat de geografie. In fapt, Cadrilaterul este o parte indestructibila a Dobrogei, care se intinde peste 7.000 de kilometri patrati, si unde traiesc peste 400.000 de suflete; este formata din judetele Durostor si Caliacra. Principalele orase din aceasta zona sunt Silistra, Turtucaia, Dobrici (Bazargic), Balcic si Cavarna. Tinutul romanesc este acum al vecinilor bulgari.
Partea de sud a Dobrogei a avut de-a lungul istoriei soarta intregii provincii dintre Dunare si Mare. Din secolul VIII i. Hr, litoralul a fost colonizat de greci, si au fost intemeiate cetatile port: Histria, Callatis si Tomis. In anul 55 i. Hr., Dobrogea si cetatile grecesti au fost inglobate in statul dac al lui Burebista, iar ulterior, in anul 46 d.Hr., au trecut sub stapanire romana. Dupa scindarea Imperiului Roman, Dobrogea a intrat in coponenta Imperiului Roman de Rasarit, denumit apoi Imperiul Bizantin. In 1388, Mircea cel Batran a alipit acest tanut Tarii Romanesti. Sultanul Mehmet I a cucerit Dobrogea, iar Tara Romaneasca a ramas doar cu Delta Dunarii. Dobrogea a intra sub stapanirea otomana in anul 1416.
1859.Romania a avut autoritate asupra acestui tinut din anul 1859, cand Bulgaria practic nu exista. Dobrogea a devenit parte a Romaniei dupa Razboiul de Independenta. Prin decizia Congresului de la Berlin, s-a specificat ca linia de frontiera a Romaniei cu Bulgaria sa porneasca in continuarea Dunarii, astfel incat sa cuprinda populatia compact romaneasca din aceste zone, iar partea de sud, Cadrilaterul, a revenit Bulgariei, scrie www.infodobrogea.ro.
1913. Arbitrajul Puterilor Europene (Anglia, Germania, Franta, Austro-Ungaria, Italia, Rusia), tinand seama de justele revendicari ale Romaniei, a decis: Orasul Silistra trebue dat Romaniei. Noua frontiera romano-bulgara va pleca dintr-un punct pe Dunare, cam la 3 km spre Apus de periferia Silistrei, va taia drumul Sumlei, dupa aceea drumul Varnei tot la 3 km de periferia orasului si va ajunge la frontiera actuala. In perioada 1913 - 1940, s-a produs o colonizare fireasca a Dobrogei de Sud. Aici au venit aromani, transilvaneni si colonisti. Aici, pastorii din Carpati isi aduceau oile la pascut.
Cadrilaterul a ramas in componenta Romaniei pana in 1940. In acel an, reprezentantul german in Romania a informat guvernul roman ca trebuie sa cedeze Bulgariei intreg Cadrilaterul, ca urmare a intalnirii din 15 iunie 1940 de la Berchtesgaden dintre Hitler si primul ministru bulgar. Guvernul roman a facut demersuri la Sofia pentru inceperea de negocieri. Tratativele au inceput la Craiova pe 19 august. In ziua de 7 septembrie, generalul Ion Antonescu a dat un ordin telefonic prin care a cerut sa se iscaleasca tratatul de cedare a Cadrilaterului, lucru care s-a facut imediat. Actul a fost semnat de un membru al delegatiei, si nu de Alexandru Cretzianu, seful partii romane la tratative, cel din urma refuzand categoric. La 13 septembrie 1940, Ion Antonescu a ratificat tratatul de cedare a sud-estului Dobrogei.