Una dintre cele mai vaduvite ramuri ale agriculturii romanesti este zootehnia. Daca inainte de 1989 Romania se putea lauda cu efective impresionante de animale, dupa distrugerea CAP-urilor, IAS-urilor si fermelor zootehnice, in numele libertatii si a proprietatii private, am ramas cu o agricultura subreda si cu mii de hectare de parloaga. Ca urmare, ne-am trezit cu efectivele de ovine si bovine decimate (din 28 de milioane oi inregistrate inainte de revolutie acum mai avem 7-8 milioane, iar din 6 milioane bovine in clipa de fata in Romania sunt inregistrate aproape 2 milioane de capete), fiind nevoiti sa importam, in tara Mioritei, lana si branza de oaie.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale unei zootehnii profitabile este legat de modul de administrare a fondului zootehnic. Este foarte important sa existe o baza de date care sa contina toate informatiile legate de un animal, ca de exemplu originea acestuia. Pentru a se putea urmari mai bine acest fapt, UE a decis ca animalele sa aiba un numar matricol care sa fie atribuit pe viata unui singur exemplar, astfel fiind mai usor de urmarit istoricul de boli, starea rasei, nivelul de adaptare, toate fiind in final solutii prin care se poate creste productivitatea unei rase sau chiar crearea uneia noi. De exemplu, pentru crearea Merinosului de Palas a fost nevoie de aproape 80 de ani de incrucisari atent urmarite, pentru ca in final, in 1962 aceasta rasa ovina sa fie inregistrata si omologata la nivel international. Putina lume stie ca datorita unei decizii "intelepte" a guvernului roman, tara transhumantei era sa ramana fara oi. In anii ‘90 a fost luata hotararea ca Romania sa importe lana, ceea ce a dus la exportul masiv de oi catre tarile arabe, asa incat, daca ne referim strict la Merinosul de Palas, in clipa de fata sunt inregistrate doar 4168 exemplare. Oficiul de Ameliorare si Reproductie in Zootehnie - filiala Constanta, incearca, se pare cu succes, crearea a doua noi rase de ovine, de data asta de carne, prin incrucisarea Merinosului cu rasele Texell si Suffolk.

Rasele protejate de guvern

Guvernul Romaniei a decis ca este nevoie de asigurarea perpetuarii speciilor de animale domestice autohtone, deoarece sunt cele mai bine adaptate mediului de la noi, iar din punct de vedere economic nu sunt chiar de neglijat. Ca urmare, a declansat un program pentru conservarea populatiilor de animale in stare critica si a speciilor vulnerabile. In acest program se afla introduse mai multe specii de animale, adica bovine, ovine, caprine, suine (porci), pasari domestice, animale de blana, pesti. Prin acest program, fiecare proprietar care se ocupa de conservarea speciilor aflate pe aceasta lista, primeste de la guvern, prin Agentia Nationala de Ameliorare si Reproductie in Zootehnie (ANARZ) o suma de bani, care in functie de specie poate varia de la 35 de lei pana la 860 lei, pe an. Conditia de baza este ca acest proprietar sa aiba animalele inregistrate in baza Ministerului Agriculturii, iar reproducerea acestora sa fie efectuata sub supravegherea unui specialist. Conform unei declaratii oferite de directorul Oficiului de Ameliorare si Reproductie in Zootehnie - Constanta (filiala in teritoriu a ANARZ), Niculae Fleancu, "bugetul pentru anul 2008 pentru fermierii care indeplinesc conditiile in ceea ce priveste conservarea raselor si speciilor aflate pe lista este de 4.362.000 lei, la nivel national", o suma intr-adevar impresionanta, daca tinem cont de procentul relativ redus de asemenea animale existente in Romania.