Firmele doljene cad ca într-un joc de domino, rapuse de incapacitatea de plata. Autoritatile confirma ca în ultima parte a anului au fost înregistrate cele mai multe cereri de intrare în faliment. Motivele sunt îngrijoratoare: societatile nu mai au bani sa-si achite furnizorii. Criza financiara sau dorinta patronilor de a scapa de firmele incomode a dublat numarul falimentelor în 2008 fata de anul trecut. Cel putin pe final de an, dupa cum afirma autoritatile competente, numarul cererilor de declansare a falimentelor a sarit în aer. Potrivit Sectiei Comerciale a Tribunalului Dolj, anul trecut au fost depuse 292 de cereri de insolventa, dar au intrat în faliment doar 108 societati. În schimb, pe anul 2008 s-au dublat atât numarul cererilor de intrare în insolventa, cât si cel al falimentelor declansate. Potrivit aceleiasi surse, la Tribunalul Dolj au fost înregistrate pâna ieri 578 de cereri de insolventa si s-a deschis procedura insolventei (falimentul) pentru 217 firme. În ultimele trei luni ale anului, odata cu declansarea crizei financiare si economice, cele mai multe dintre firmele aflate la un pas de insolventa au clacat. Nu neaparat criza financiara a condus la falimente. Specialistii sunt de parere ca pot sa existe patroni care sa se foloseasca de criza, pentru a "îngropa" o serie de firme pe care nu le mai pot tine în viata: fie au prea multe datorii înregistrare pe firme si le bat creditorii la usa, fie nu mai merge afacerea si prefera sa falimenteze societatea decât sa mai continue. 
Incapacitate de plata Motivele pentru care au aparut asa de multe falimente este legat de lipsa fondurilor pentru achitarea datoriilor. "Nu avem o evidenta pe domenii de activitate, dar un lucru este cert: anul acesta sunt mai multe falimente decât anul trecut", afirma Claudia Ignat, consilier în cadrul Oficiului Registrului Comertului Dolj. "Se remarca o crestere a numarului de cereri pentru deschiderea procedurii insolventei în ultimul trimestru al anului, motivele declansarii acestei proceduri fiind determinate de starea de insolventa a societatilor debitoare, stare caracterizata de insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile", a precizat purtatorul de cuvânt al Tribunalului Dolj, judecator Gabriel Comanescu. "Incapacitatea de plata, neplata la termen a facturilor, nerespectarea termenelor contractuale între terti. Acestea sunt motivele falimentelor. Noi (Finantele - n.r.) am cerut falimentul în cazuri mai putine, doar acolo unde firmele erau insolvabile si nu le mai puteam executa. Dar cele mai multe falimente le-au cerut alti creditori", a declarat Mihai Antonescu, directorul executiv al Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Dolj. "La 270 de firme s-au înscris Finantele la masa credala de la începutul anului 2008, pentru suma de 78,5 milioane de lei", a confirmat si Cristina Guranoiu, sefa juristilor din DGFP Dolj.
Orice partener poate cere falimentul Surse oficiale sustin ca falimentele cele mai multe, declansate pe final de an, provin din domeniul comertului si din sfara productiei. Dar, pe lânga obiectul principal de activitate declarat în statut, firmele respective pot sa fi desfasurat si alte activitati din alte domenii, care nu sunt incluse în nici o statistica. La nivel national, potrivit Oficiului National al Registrului Comertului, domeniile de activitate în care s-au înregistrat cele mai multe falimente în 2008 sunt: comertul cu ridicata si cu amanuntul, repararea autovehiculelor si a bunurilor de uz casnic, industria prelucratoare, constructiile si tranzactiile imobiliare. Domeniile falimentare pot fi mai multe la nivelul Doljului. De asemenea, majoritatea celor care au cerut falimentul au fost furnizorii societatilor falimentare, dar si bancile sau statul, care s-au înscris la masa credala. Legislatia în domeniu spune ca, teoretic, orice partener de afaceri sau creditor poate cere falimentul unei firme.
"Teoretic, Legea nr. 85/2006 privind insolventa spune ca aproape oricine poate cere falimentul unei societati daca respectiva societate are de efectuat plati mai vechi de 30 de zile si nu le-a operat sau prima firma are de recuperat creante de peste 10.000 de lei de la firma falimentara", a precizat Cristina Guranoiu.
"Incapacitatea de plata, neplata la termen a facturilor, nerespectarea termenelor contractuale între terti. Acestea sunt motivele falimentelor. Noi (Finantele - n.r.) am cerut falimentul în cazuri mai putine, doar acolo unde firmele erau insolvabile si nu le mai puteam executa. Dar cele mai multe falimente le-au cerut alti creditori".Mihai Antonescu, director executiv al DGFP Dolj