Legea drepturilor de autor instituie taxe pentru unitatile de alimentatie si cazare care fac "comunicare publica", utilizand aparatele TV, amenintand cu amenzi uriase pe cei care nu cotizeaza. Colectorii au insa o mare problema: ei trebuie sa demonstreze ca utilizatorul foloseste in mod real operele aflate in gestiune colectiva.
Un receptor TV atrage dupa sine trei contributii, in cazul unitatilor de alimentatie publica si a celor de cazare: taxa TV, abonamentul la firma de cablu si contributia pentru drepturile de autor ale artistilor pe care ii vizioneaza clientii. Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe a suferit multiple modificari in ultimii 16 ani. Legiuitorul a introdus printre noutati si notiunea de "comunicare publica", adica "orice comunicare a unei opere, direct sau prin orice mijloace tehnice, facuta intr-un loc deschis publicului sau in orice loc in care se aduna un numar de persoane care depaseste cercul normal al membrilor unei familii si al cunostintelor acesteia, (...) precum si prezentarea intr-un loc public, prin intermediul oricaror mijloace, a unei opere radiodifuzate". De asemenea, actuala legislatie considera publica "orice comunicare a unei opere, prin mijloace cu fir sau fara fir, prin punerea la dispozitia publicului, inclusiv prin internet sau alte retele de calculatoare, astfel incat oricare dintre membrii publicului sa poata avea acces din orice loc sau in orice moment ales individual". In acest sens, au fost infiintate mai multe organisme colective de gestionare a drepturilor de autor.

Ai televizor, platesti artistii

Unul dintre cele mai interesante este Uniunea Producatorilor de Film si Audiovizual - Asociatia Romana de Gestiune a Operelor Audiovizuale (UPFAR - ARGOA), care reprezinta producatorii in domeniul operelor audiovizuale si cinematografice. Prin negocierea unei metodologii cu Federatia Industriei Hoteliere din Romania (FIHR), UPFAR a stabilit si o grila de tarife pentru unitatile de alimentatie (restaurante, cafenele, braserii, baruri, fast-food-uri, cofetarii sau unitati asimilate) si unitati hoteliere si asimilate structurilor de cazare. Tarifele pentru unitatile de alimentatie din orase si statiuni turistice sunt cuprinse intre 30 lei/luna (pentru localuri cu suprafata de pana la 100 mp) si 60 lei/luna (pentru localuri cu suprafata peste 500 mp). In mediul rural, taxa este de 15 lei/luna pentru unitatile cu suprafete de pana la 50 mp si 25 lei/luna - pentru unitatile cu suprafața peste 50 mp. Cazinourile au o taxa de 200 lei/luna. La hotelurile de trei stele, tarifele sunt cuprinse intre 20 si 100 lei/luna, in timp ce la hotelurile de patru si cinci stele, acestea sunt de 150 lei/luna. Unitatile rurale de agroturism, popasurile turistice si pensiunile au tarife de 20 lei/luna. Metodologiile negociate de UPFAR si FIHR sunt obligatorii si pentru utilizatorii care nu au participat la negocieri, conform art. 131, alin (5) din Legea nr. 8/1996, cu modificarile si completarile ulterioare. Prin urmare, unitatile mentionate mai sus sunt nevoite sa obtina o autorizatie - licenta neexclusiva pentru comunicarea publica a operelor cinematografice si audiovizuale "aflate in repertoriul gestionat colectiv de catre UPFAR - ARGOA". Mai mult decat atat, utilizatorii trebuie sa transmita date cu privire la adresa, denumirea locatiei, tipul spatiului (bar, restaurant, cafenea, braserie, fast-food, cofetarie, hotel etc.) si, dupa caz, suprafata si categoria. Interesanta este formularea din aceasta "autorizatie": "Utilizatorul detine si foloseste sau pune la dispozitia publicului, in spatiile pe care le detine sau foloseste cu orice titlu, mijloace tehnice (echipamente video, televizoare, echipament informatic, monitoare, proiectoare, ecrane etc.) prin intermediul carora clientii si angajatii sai sau orice public au acces la comunicarea publica de opere cinematografice sau orice alte opere audiovizuale. UPFAR ARGOA autorizeaza neexclusiv utilizatorul sa comunice public operele cinematografice sau alte opere audiovizuale din repertoriul gestionat colectiv de catre UPFAR ARGOA, in modalitatile, pentru spatiile si in schimbul remuneratiilor".

Taxa pe consum prezumat

Amenzile sunt uriase. Netransmiterea de catre utilizatori a informatiilor solicitate atrage amenzi cuprinse intre 10.000 si 25.000 de lei, in timp ce neplata tarifelor stabilite duce la amenzi cuprinse intre 2.500 si 25.000 de lei. Legislatia si metodologiile in domeniu, cel putin in ceea ce priveste detinerea de receptoare TV, suporta numeroase critici. Spre exemplu, simpla existenta a receptoarelor TV nu demonstreaza ca acestea sunt folosite. Pe de alta parte, UPFAR trebuie sa demonstreze ca aceste unitati beneficiaza in mod real de "operele gestionate colectiv" de aceasta asociatie. Fara indoiala, valoarea amenzilor este de natura sa intimideze proprietarii de mici baruri, chioscuri, pensiuni agroturistice, cofetarii, fast-food-uri etc. Dar la un eventual proces UPFAR va trebui sa demonstreze ca in locatia respectiva, intr-o anumita perioada de timp, au fost vizionate efectiv operele gestionate colectiv, dar luate fiecare in parte.