A trecut un an de cand criza si-a aratat "coltii" in Romania. Falimente, dobanzi bancare uriase, blocaje financiare, lipsa de lichiditati si mii de oameni ramasi pe drumuri sunt numai cateva dintre efectele crizei. Ce au invatat firmele si populatia din aceasta criza?

In urma cu un an, criza economica incepea sa fie simtita si in Dolj. Apareau blocaje financiare la nivelul firmelor, dobanzile bancare incepusera sa o ia razna atat la creditele pentru populatie, cat si la cele pentru societati, iar in octombrie 2008 au aparut primii disponibilizati, 162 la numar. Exact acum un an, populatia incepea sa se gandeasca si la economisire, nu numai la imprumuturi. Daca firmele au invatat in ultimele 12 luni ca trebuie sa faca tot posibilul pentru dezvoltarea afacerii si ca nu numai reducerea costurilor este importanta, populatia a experimentat ce inseamna (ne)siguranta locului de munca. La un an dupa ce potopul financiar s-a abatut asupra noastra, tragem linie si scadem. Ce s-a intamplat pana acum si ce este de facut de acum inainte? GdS a pus cap la cap cifrele prezentate de mai multe institutii, care arata cat de mare este fenomenul crizei in judetul Dolj.

Pierderea jobului, cel mai "greu" efect al crizei

Exact acum un an, bancile au crescut rapid dobanzile practicate si la creditele acordate mai demult. Povara indatorarii crescande a apasat greu pe urmele persoanelor fizice, dar si asupra celor juridice. Atunci a fost primul semnal clar ca este criza si la noi. In plus, mii de doljeni au platit greu tributul crizei, chiar cu locul de munca. Unii dintre ei, putini la numar, s-au reangajat, dar cei mai multi se bucura de sumele primite sub forma de plati compensatorii si ajutor de somaj. De anul viitor insa, pentru disponibilizati va incepe adevarata criza, atunci cand se vor termina ajutoarele de somaj. Potrivit datelor furnizate de Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM) Dolj, "din octombrie 2008 si pana in septembrie 2009 au fost disponibilizate 4.427 de persoane de la 55 de societati comerciale. Totodata, in perioada octombrie 2008 - august 2009, numarul total de angajati noi a fost de 8.947 de persoane". Varful disponibilizarilor a fost atins in august 2009, iar de atunci numarul de angajati dati afara a inceput sa scada. AJOFM Dolj a informat ca in 2008 au fost disponibilizari dupa cum urmeaza: octombrie (2 societati) - 162 de persoane, noiembrie (7 firme) - 506 persoane, decembrie (9 firme) - 570 de persoane. In 2009, disponibilizarile au continuat, dar numarul angajatilor dati afara a fluctuat mult de la o luna la alta, cu un varf in august: ianuarie (15 societati) - 730 de persoane, februarie (3 firme) - 124 de persoane, martie (4 firme) - 148 de persoane, aprilie (3 firme) - 83 de persoane, mai (3 firme) - 446 de persoane, iunie - nu au fost disponibilizari, iulie (3 firme) - 117 persoane, august (6 firme) - 1.038 de persoane, septembrie (2 societati) - 503 persoane. Finalul de an se anunta mai linistit din punctul de vedere al disponibilizarilor. Pentru octombrie, doua societati au anuntat la AJOFM Dolj ca vor disponibiliza 210 persoane, iar pentru luna noiembrie, trei firme au anuntat 297 de potentiali disponibilizati.
Semnal de alarma: contractele de munca incetate

Daca analizam cifrele prezentate de AJOFM Dolj, numarul angajarilor ar fi dublu fata de cel al disponibilizarilor in primul an de criza. Totusi, datele facute publice de Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Dolj arata ca numai pe primele luni din anul 2009 au incetat aproximativ 30.811 contracte individuale de munca la nivelul judetului, in timp ce au fost incheiate doar 19.650 de contracte de munca noi. Directorul coordonator al ITM Dolj, Catalin Mohora, a precizat ca in numarul contractelor de munca incetate pot fi incluse si diverse persoane care aveau cumul de functii sau oameni care lucrau cu contract de doua-patru ore la diverse firme care s-au inchis sau si-au suspendat activitatea. "Este un semnal de alarma pentru economia Doljului. Exista totusi o diferenta de 11.000 de contracte de munca incetate. O parte dintre oameni nu mai lucreaza, altii sunt asistati de stat, dar altii lucreaza in continuare, dar la negru. Din practica noastra am constatat ca multi oameni care lucreaza la negru accepta o astfel de situatie pentru ca au datorii la diversi creditori si pentru a nu fi executati prefera sa munceasca fara forme legale", a spus Mohora. Analistul economic Radu Soviani spunea zilele trecute: "Cel mai important lucru in aceasta perioada este pastrarea locului de munca. Acest lucru este esential".
Pe perioada crizei, doar incasarile bugetare au mers ceva mai bine, dupa cum se lauda finantistii doljeni. "Analizand nivelul incasarilor la bugetul general consolidat in perioada ianuarie-august 2009, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2008, rezulta o crestere in suma absoluta de 63 de milioane de lei, iar ca procent cresterea este cu 5,26%", informa recent directorul coordonator al Directiei Generale a Finantelor Publice Dolj, Eugen Calinoiu, chiar daca in ultimele luni veniturile incasate la vistieria statului au scazut fata de lunile similare din 2008. In plus, 3.000 de firme si-au suspendat activitatea, conform datelor de la Registrul Comertului, iar pe rolul Tribunalului Dolj se afla numeroase cereri de insolventa sau de faliment.

Economia reala duce criza in spate

Firmele mari cu multi angajati au suferit cel mai mult in acest prim an de criza: numar mare de salariati cu forme legale, plata contributiilor si a taxelor la stat, proceduri greoaie de redimensionare a costurilor, parteneri de afaceri in blocaj financiar, lipsa de lichiditati, scaderea comenzilor si, nu in ultimul rand, cresterea datoriilor din cauza dobanzilor bancare care au crescut exact in urma cu un an. Vicepresedintele Consiliului National al Intreprinzatorilor Particulari Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Valentin Cristea, spune ca de vina sunt cheltuielile bugetare. Acestea au crescut cu 8,6% pe primele opt luni ale anului, in timp ce incasarile statului au scazut (pe tara) cu 6,6%. "Problema nu este la salariile bugetarilor, ci la licitatiile pe care le organizeaza statul. La noi, un lucru care costa un leu este facut de stat cu trei lei, cu tot felul de acte aditionale la contracte".

Cum iesim din criza

Cu toate prezicerile analistilor, nu poate spune nimeni cu exactitate cand vom iesi din criza, asa cum nimeni nu a anticipat cand vom intra. Reprezentantii mediului de afaceri s-au gandit la cateva solutii pentru iesirea din criza: scaderea urgenta a cheltuielilor bugetare, o politica reala de relansare a economiei si de rezolvare a blocajelor financiare, cresterea consumului si a exporturilor, echilibrarea cursului de schimb.
Efectele benefice ale crizei
Pe langa efectele negative, exista si cateva aspecte pozitive aduse de criza, cum ar fi:
- preturile locuintelor au inceput sa scada, aratand care este valoarea aproape reala a caselor de la noi;
- s-au redus si preturile autoturismelor, domeniul auto fiind unul greu incercat de criza;
- s-a diminuat numarul imprumuturilor bancare luate de populatie peste puterea de recuperare si, mai ales, creditul cu buletinul;
- piata auto s-a cernut, scazand mult adaosurile comerciale;
- dobanzile bancare au inceput sa scada usor in ultimele luni.
"Cel mai important lucru in aceasta perioada este pastrarea locului de munca. Acest lucru este esential!".Radu Soviani, analist economic