Ca dezvoltare economica, Oltenia este cu mult in urma Bucurestiului. Indicatorii economici evidentiaza diferente mari, dar avem posibilitatea de a accesa fonduri de peste 600 de milioane de euro pentru a reduce decalajele.
Comisia Nationala de Prognoza (CNP) a dat publicitatii un set de prognoze regionale pentru perioada 2006 - 2008. Nu este nici o surpriza faptul ca se mentin deosebirile intre regiunile tarii.
In frunte este Bucurestiul, in dezvoltare cu mult peste media nationala. Oltenia, care include cinci judete (Dolj, Gorj, Olt, Mehedinti si Valcea), se situeaza la polul opus, fiind alaturi de Moldova si Muntenia printre cele mai sarace zone ale tarii.
Putini indicatori economici favorabili Olteniei
Bucurestiul furnizeaza 85% din produsul intern brut (PIB). Aceasta regiune reprezinta cea mai importanta piata a fortei de munca, ea concentrand, in anul 2005, 12,4% din populatia civila ocupata a Romaniei si 18,8% din numarul mediu de salariati. In aceeasi perioada, regiunea Olteniei inregistra cea mai mare valoare a ratei somajului din tara (7,4%), iar pentru 2007 previziunile sunt la fel de sumbre, rata somajului fiind estimata la 7%. Avand in vedere ca rata somajului in Bucuresti este 2,3 - 2,4%, inseamna ca Oltenia are de peste trei ori mai multi someri. In 2005, Oltenia inregistra o crestere a produsului intern brut de 2,6%, nivelul scazut fiind o consecinta a diminuarii valorii brute din agricultura cu 15%.
In ceea ce priveste veniturile, castigul salarial mediu net din regiunea Olteniei se situeaza sub media la nivel national, 734 de lei in anul 2005 si estimat la circa 818 lei pentru 2006. Prin comparatie, in zona Bucuresti - Ilfov, in 2005 castigul salarial mediu net a fost de 977 de lei, mai mare cu 32,7% fata de anul anterior si mai mare decat salariul la nivel national cu o treime. Anul 2006 a insemnat o crestere de peste 13 procente.
Evaluarea si analiza consumului pe o persoana facute de Directia Regionala de Statistica Dolj scot in evidenta faptul ca folosim 43,8% din cheltuielile totale de consum pentru acoperirea consumului alimentar, in timp ce cuantumul cheltuielilor totale medii lunare pe o persoana a fost de 404 lei la nivelul judetului.
Poate ca este surprinzator, dar exista motive sa fim optimisti. Pentru 2006, cresterea economica a regiunii (7,2%) a fost peste nivelul mediei nationale si tot peste media nationala s-au estimat exporturile (25,6%) si importurile (28,8%), iar comertul continua sa isi sporeasca ponderea.
Ce aduc 2007 si 2008
Prognoza prevede o crestere a produsului intern brut pentru Oltenia de 6,2% pentru 2007 si sase procente pentru 2008, ambele valori fiind sub media pe total economie. Sustinerea cresterii economice cade in seama constructiilor, pentru care se prevede o evolutie pozitiva de 14,2% pentru acest an, respectiv 11% pentru 2008. De asemenea, trebuie sa contam si pe servicii (o crestere de 6,2%, respectiv 6,1%), care contribuie in mare masura la realizarea sporului anul al PIB. Pentru agricultura cresterile pentru 2007 si 2008 sunt prevazute a fi de 3%, respectiv 3,2%, insa numai in cazul in care conditiile de clima sunt normale. Castigurile salariale, cu un ritm mediu de crestere de aproximativ 10%, se vor situa la fel ca si pana acum, sub cele la nivel national, dar vestea buna ar fi ca se observa o reducere a decalajelor judetene.
Bani mai multi pentru saraci
Datele furnizate de prognoza CNP ar trebui sa stea la baza alocarii fondurilor structurale ale Uniunii Europene, astfel incat sa fie absorbite indeosebi in zonele mai putin dezvoltate pentru diminuarea diferentelor intre regiunile tarii. Fondurile structurale vor fi alocate in functie de gradul de dezvoltare al judetelor din fiecare zona. UE ne acorda sume de patru ori mai mari decat cele primite in cei sapte ani anteriori aderarii. Pentru Oltenia fondurile PHARE pe 2000 - 2006 au fost aproape de 90 de milioane de euro, iar pentru perioada 2007 - 2013 valoarea fondurilor structurale se poate ridica la 603,4 milioane de euro, suma devansata numai de Moldova cu 703 milioane si Muntenia cu 613,2 milioane de euro.