Dintre statele foste comuniste, Romania, alaturi de Polonia si Bulgaria, constituie in prezent o tara cu o emigratie neta, adica numarul persoanelor plecate sa munceasca afara este mult mai mare decat numarul celor care vin sa lucreze la noi. Cam din ’98, pe langa emigratia temporara si cea definitiva, s-a dezvoltat si un al treilea segment de emigratie, cea medie. Per ansamblul economiei, una din cinci familii are un membru plecat afara. Ei aduc anual in tara aproape 3 miliarde de euro, bani care intra in circuitul monetar al Romaniei.
Asa cum ne explica directorul de cercetare al Grupului de Economie Aplicata (GEA), Liviu Voinea (foto), toti banii care circula in economia Romaniei sunt in numar de 15 miliarde de euro, ei fiind impartiti in numerar, depozite la vedere si depozite la termen.
Din aceasta masa monetara, aproape o cincime, adica vreo 3 miliarde sunt banii de la romanii din strainatate. In balanta de plati apar numai cei trimisi prin canalele bancare oficiale, pentru ei existand un comision agreat de comun acord intre bancile care opereaza transferuri si Ministerul Muncii.
O stricta evidentiere a lor se poate face numai in anumite perioade ale anului, de marile Sarbatori si in vacante, cand se ia in considerare activitatea caselor de schimb valutar. Banii iesiti „pe plus“, in numar de 1 miliard, intra in Contul de Erori si Omisiuni, ei fiind adusi in buzunar, prin carausi sau in colete.
Voinea mai crede ca, dupa asteptata extindere a UE din 2007, tara noastra ar putea deveni un importator de forta de munca, daca largirea UE se va opri pentru o buna perioada de timp. Principalele state care vor oferi forta de munca pentru tara noastra ar putea fi Iugoslavia si fostele tari sovietice.

Efecte pozitive ale banilor de afara

Banii trimisi de romanii din strainatate sunt parte din contul curent. Ei finanteaza o parte din deficitul balantei comerciale, reducand totodata si deficitul contului curent. Cam din ’98, acesti bani au inceput sa joace un rol important in economia romaneasca. Intre ’97 si ’99 s-a inregistrat o scadere impresionanta a PIB-ului. Fara ei, PIB-ul ar fi scazut si mai mult, recesiunea ar fi fost mai severa si iesirea din aceasta recesiune mult mai lenta. Daca in trecut acesti bani au ajutat la recesiune, astazi ei ajuta la cresterea economica, constituind totodata si o plasa de rezerva a economiei.
Faptul ca un numar considerabil de romani sunt plecati sa munceasca in alte tari elibereaza din presiunea sociala prin scaderea numarului de someri.
Singura problema a acestor bani ar fi aceea ca ei se duc pe consum curent, explica specialistul GEA. Adica pe mancare, haine, facturi, apoi pe bunuri de folosinta indelungata, cum ar fi case, autoturisme, electronice si electrocasnice, si doar o mica parte sfarsesc in investitii.
Pentru a le ajunge banii si pentru o investitie in tara, romanii plecati afara trebuie sa aiba o perioada medie de emigrare, adica sa munceasca acolo cel putin cativa ani. Investind in tara ei creeaza totodata si noi locuri de munca.

Banii din strainatate cresc inflatia

Influenta negativa pe care acesti bani o au asupra economiei romanesti este de fapt o perspectiva inversa a influentei pozitive. In opinia lui Voinea, faptul ca banii din strainatate se duc in primul rand la produsele de consum curent, acest fenomen favorizeaza importurile.
Aceasta parte din masa monetara nu este sustinuta pe productie, adica nu s-a muncit si nu s-a produs aici, ceea ce duce la cresterea inflatiei. Trimiterea regulata de bani din afara ii poate determina pe membrii familiilor din tara sa nu-si mai bata capul pentru gasirea unul loc de munca, acest fenomen numindu-se cultura a dependentei.
Faptul ca avem mai multi bani in tara este in defavoarea fortei de munca. Avem mai putine brate si poate chiar si creiere.
Un alt efect negativ al infuziei de bani din strainatate il constituie cresterea preturilor de pe piata imobiliara. Liviu Voinea explica acest fenomen prin faptul ca, odata intorsi in vacanta, cei care muncesc in strainatate nu au timp sa faca un studiu de piata temeinic pentru a-si cumpara proprietati. Ei ofera astfel, de cele mai multe ori fara negociere, pretul cerut.