Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a facut publica la inceputul lunii octombrie lista debitorilor preluati de la fosta Banca de Comert Exterior Bancorex SA si de la care are de recuperat aproape 1,2 miliarde dolari. Din cele 690 de firme romanesti care au falimentat Bancorex in urma creditelor contractate si nereturnate, fix 100 de societati sunt inregistrate in judetul Constanta. Aceasta "performanta" situeaza teparii de la malul marii pe un rusinos prim loc pe tara in topul celor mai feroce devalizatori ai Bancorex. Afacerisii constanteni, in marea lor majoritate din domeniul shipping-ului, au furat aproape 250 milioane de dolari americani de la defuncta banca, fapt care ii transforma pe anonimii milionari de la malul marii in principalii vinovati pentru falimentul Bancorex. sansele AVAS de a-si recupera sfertul de miliard de dolari (aproximativ 7000 de miliarde de lei) sunt practic nule, in conditiile in care firmele care mai functioneaza la aceasta data se pot numara pe degetele de la o singura mana. Restul sunt radiate, falimentate sau in reorganizare judiciara, iar administratorii lor sunt fie in puscarie (cum e cazul lui Ion Draica, ale carui firme au "usurat" Bancorex cu peste 30 milioane dolari), fie dati la fund, ingrosand topul neoficial al milionarilor anonimi. Dupa cum spuneam, marea majoritate a firmelor activeaza in domeniul shippingului, iar din acestea, cele mai mari datorii le au societatile care au devalizat defunctii giganti Navrom si Romline. De altfel, cele doua companii nationale si SRL-urile capusa cumuleaza aproape 120 milioane din sfertul de miliard de dolari pe care teparii constanteni il au de dat AVAS. Modul in care s-a ajuns in aceasta situatie a fost o caracteristica a mediului de afaceri romanesc de la mijlocul anilor '90. Au fost anii celor mai murdare jafuri din istoria Romaniei, un haos generalizat, prin care s-a distrus practic intreaga industrie romaneasca. Efectele acelei perioade nu se vor stinge prea curand, dar, in cel mai pur stil romanesc, nu a fost gasit nici un vinovat. Poate cel mai elocvent exemplu in acest sens este Bancorex-ul: desi se cunosc numele tuturor tepuitorilor, cu mici exceptii, nici un rechin nu a infundat puscaria. Firmele private de shipping aveau o strategie incredibila: isi garantau creditele, de ordinul milioanelor de dolari, cu navele statului. De parca nu era de ajuns, CNM Navrom SA si CNM Romline SA au si preluat datoriile ulterioare ale capuselor, acesta fiind, in cele din urma si modalitatea prin care s-a evaporat flota romaneasca. AVAS nu face acum decat sa enumere neputincioasa numele acestor capuse si sumele furate de acestea. Enumeram doar cateva firme de shipping de pe lungul pomelnic al groparilor Bancorex: Delta Shipping SRL (fosta Ego Export Import)- credit nerambursat de 13.070.960, 93 USD, N.I. Johnson SRL- datorie de 7.127.197, 47 USD, Self Invest Maritime SRL- 7.610.773, 38 USD, Pontus Shipping SRL- 3.387.529,03 USD, Oscar Maritime SRL- 2.832.817, 43 USD, High Seas Services SRL- cu un furtisag de 2.165.027, 85 USD, First Shipping SRL- cu 2.174.854, 56 USD, Duplex Maritime Company SRL- cu un "mizilic" de 1.002.105, 49 USD si altele. Alaturi de acestea stau, bineinteles, companiile- mama Navrom, cu un credit de 22.640.456, 58 USD si Romline, cu 11.503.937,28 USD. Munti de bani pierduti odata pentru totdeauna, odata cu una dintre cele mai mari flote comerciale din lume si o mare banca romaneasca. Dar nu numai capusele Navrom si Romline s-au bulucit sa falimenteze Bancorex. Zeci de alte firme de shipping, conduse de personaje dintre cele mai dubioase sau SRL-uri in spatele carora aflam azi nume precum cel al lui Sorin Rosca Stanescu au bagat mana pana la cot in banii Bancorex-ului, fara a mai inapoia vreodata macar un cent. Vom reveni.