Pe zi ce trece, gospodarii trebuie sa renunte la cele învatate de-o viata si sa se adapteze normelor UE. Procesul este însa anevoios, mai ales ca multe norme se pliaza greoi pe învatamintele de odinioara. Marea provocare consta în acceptarea noului statut al taranului autohton care, la vârsta de 50-70 de ani, a devenit peste noapte „fermier“, chiar daca ferma lui este de fapt o mica gospodarie în care investeste tot ce are - ore-n sir de munca, agoniseala de toamna trecuta. Statutul de fermier îi confera însa taranului român o serie de noi drepturi si obligatii greu de imaginat. Daca multi au înteles ca pentru a primi subventia directa pe suprafata de la UE trebuie sa-si deschida cont în banca, chiar daca în satul lor nu exista nici o banca si nici un bancomat, provocarile se tin lant. Cea mai recenta consta în Caietul Fermierului, care le va face zile negre taranilor care vând lapte. Caietul Fermierului vine pe internetPe lânga faptul ca acest caiet se gaseste numai pe internet, iar sarcina de a-l procura îi revine fermierului, Caietul Fermierului va trebui sa fie completat zilnic de taranii care detin una-doua vaci si vând lapte si care astfel trebuie sa tina o evidenta cantitativa a laptelui produs. Cu toate ca în opinia noului ministru al agriculturii, Decebal Traian Remes, caietul îi va ajuta pe taranii crescatori de animale, acesta le da proprietarilor de animale multe batai de cap. Fermierii care comercializeaza peste 5.000 kg de lapte pe an în afara evidentei cantitative va trebui sa-si calculeze si echivalentul în lapte al produselor lactate comercializate tinând cont de faptul ca ministerul vrea ca raportarile sa fie facute în litri si nu în kilograme. Drept urmare, fermierii trebuie sa stie ca un litru de lapte echivaleaza cu 1,03 kilograme, iar 1 kg de brânza telemea echivaleaza cu 7 kg de lapte, 1 kg de cas cu 9 kg de lapte sau 1 kg de cascaval cu 12 kg de lapte. Lucrurile se complica pe masura ce produsele se diversifica - 1 kg de smântâna este echivalentul a 26,3 kg de lapte înmultit cu procentul de grasime al smântânii, iar rezultatul se împarte la 100.„Nu am auzit de el“Toate acestea sunt însa numai detalii comparativ cu situatia din teren. Pâna sa ajunga la calcule care mai de care mai complicate, cei mai multi fermieri intervievati din Malu Mare nici nu stiu de existenta Caietului Fermierului. „Nu am auzit de el. E drept ca nu am vaca, dar nu am auzit“, a spus Victoria Dutu. Situatia este asemanatoare si în alte gospodarii. „E multa munca. Când intram în casa, pe la TV nu mai e nici un jurnal. Nu stiu de el“, a spus Lucia Dumitru, care are o vaca si un vitel de care e tare mândra. Afirmatia e sustinuta si de sotul acesteia. „Când e sa ia suntem fermieri“, a afirmat Marin Dumitru. Mai exista însa o categorie de fermieri care au auzit si nu prea de caietul cu pricina. Astfel, nu e de mirare ca întrebarea „Aveti vaca?“, precedata de „Aveti Caietul Fermierului“, si-a gasit repede raspuns. „Avem, mama, Caietul Fermierului, avem. Vaca nu am“, a raspuns Ioana Dumitru, o batrâna din Malu Mare.„De unde sa aiba taranul calculator“De fapt, indiferent daca au auzit sau nu, oamenii s-au aratat interesati de noutatea care li se pare destul de greu de aplicat. „Nu am auzit. N-ar fi greu sa scriu toata cantitatea de lapte obtinut, dar nu am timp. Trebuie sa gatesc, sa fac pâine, sa spal, când mai stau de scris...“, a explicat Adriana Mirea, fermier. Treburile din gospodarie si munca la câmp nu sunt însa singurele care pun bete în roate Caietului Fermierului. „Am auzit prin ziare. Nu mi-ar fi greu sa scriu în fiecare zi laptele obtinut. Dar n-as sta sa calculez“, a spus Emilia Nae, alta gospodina.Chiar si fermierii care nu au vaca spun ca e destul de greu de aplicat la noi. „Am auzit. Ar fi greu de tinut. De unde sa aiba taranul calculator. Câti absolventi sunt care nu stiu sa lucreze cu calculatorul, dar sa-l pui pe nea Gheorghe...“, a explicat Vasile Ionescu.