Publicistul Edward Pastia, de la "Financiarul", comenteaza un studiu realizat de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES), "Supravietuirea pe timp de criza". Analiza vizeaza comportamentul investitional al romanilor in perioada de criza. Altfel spus: cum au rezistat romanii dificultatilor din 2009 si ce planuri au pentru 2010.

• Abstinenta economica

Mai tineti minte cand ni se spunea ca societatile de consum, sistemele capitaliste in general, miros urat? Nu au trecut foarte multi ani de atunci. Noi nu i-am crezut pe propagandisti si am cerut sa avem un asemenea model. Am trait sfarsitul anilor ‘90 cand bancile se prabuseau ca popicele, cand cursul dolarului crestea in Romania ca Fat Frumos intr-o zi, iar somajul devenise un mod de viata. Atunci, nimeni nu s-a speriat foarte tare, am strans cureaua pana ne-am fracturat coloana vertebrala, dar chiar si asa, paralizati, am mers inainte. Si tot am tropait pana am dat in sfarsit de crestere economica, e adevarat, in mare parte, una imobiliara.
Au aparut creditele pe scara larga, oamenii au invatat ca "Fram" nu este singurul frigider din lume. Si, uite asa, a inflorit comertul, au crescut serviciile financiare. "Viata e frumoasa", spuneau capitalistii din noi. "Creditul cu buletinul" a intrat in folclorul popular, nu ne-au dat inapoi nici macar FNI sau alte inginerii precum furtul calificat din banul public. "Are balta peste!", cred ca ne soptea subconstientul. Ei bine, am intrat in NATO, facem parte acum si din Uniunea Europeana. O poveste frumoasa, un vis pe care multi dintre noi nu sperau sa-l mai traiasca dupa ce au stat ani in sir la coada ca sa cumpere o portocala amarata.
Din pacate, nu am invatat un lucru. In capitalism totul se plateste. Atat timp cat esti constient de asta, sistemul este excelent. Noua nu ne-a spus nimeni ca a te da drept tara cu "cea mai ieftina mana de lucru" ne va urmari pe parcursul a cel putin doua-trei generatii. Nu am stiut ca "robotii viitorului" pregatiti in laboratoarele de la NATO sunt de fapt noii intrati in alianta, romanii, polonezii sau ungurii. Nici nu ne-am imaginat ca "piata comuna" e aceeasi doar pentru unii, nu pentru toti.
Poate, daca am fi fost mai bine pregatiti, am fi putut preveni sau limita dezamagirile de azi. Romanul are insa o vorba: "niciodata nu e prea tarziu". Oare? In conditiile in care promovam "abstinenta economica", pare doar inca o vorba-n vant.
Una peste alta, "Financiarul" va publica un amplu studiu legat de modul in care romanii au simtit criza si care sunt planurile lor de viitor. Va urma apoi un proiect legat de situatia companiilor romanesti, astfel incat sa va putem oferi o radiografie completa a situatiei economice si sociale.

• Nivel de trai. Tinerii cu studii superioare investesc cel mai mult

Persoanele de sex masculin declara in masura usor mai mare decat femeile ca au realizat investitii in timpul anului 2009 (28,9% vs 22,2%). In ceea ce priveste distributia respondentilor care au dat un raspuns afirmativ in functie de varsta, apar diferentieri mai vizibile: cei cu varsta cuprinsa intre 18 si 35 de ani - 43,1%, 36-50 de ani - 29,9%, 51-65 de ani - 20,7%, iar peste 65 de ani - 8,1%. Asadar, se observa ca, pe masura ce varsta respondentilor creste, a scazut tendinta de a face investitii, cu aproximativ 35%.
Scolaritatea este un alt factor care influenteaza comportamentul investitional al romanilor: dintre persoanele cu studii elementare fac investitii 10,5%, dintre cele cu studii medii 27,2%, iar dintre cele cu studii superioare, 37,5%.
Cele mai putine investitii le-au facut pensionarii (lucru confirmat de distributia pe varste) - 14,9%, iar cele mai multe, angajatii cu studii superioare - 37,7%.
In randul persoanelor care nu au investit in acest sens in 2009, cele care declara in masura mai mare ca au de gand sunt cele cu studii elementare: 34,5%, apoi cele cu studii medii: 22,8% si cele cu studii superioare: 7,3%.

• Locuinta. Transilvanenii sunt lideri la cumparat terenuri si locuinte pe timp de criza

Persoanele din Transilvania si Banat declara in masura mai mare decat cele din Sud si din Moldova ca au achizitionat un teren sau o locuinta in anul 2009: 17,1% vs 13,6%, respectiv 9,7%.
Persoanele cu studii medii s-au orientat mai degraba inspre locuinte decat inspre terenuri: 62,5% vs 37,5%. Persoanele cu studii medii au cumparat locuinte in proportie de 44,2%, terenuri in proportie de 51,2%, ambele - 4,7%. In cazul persoanelor cu studii superioare, distributia este alta: 31,6% au cumparat o locuinta, 47,4% un teren, iar 21,1% au cumparat atat o locuinta, cat si un teren.
Barbatii declara in masura mai mare decat femeile ca intentioneaza sa cumpere o locuinta sau un teren in 2010: 17,4% vs 8,4%.
Persoanele cu studii superioare declara in masura mai mare ca intentioneaza sa investeasca intr-un teren sau locuinta in 2010 - 21,6% vs 12,1% in cazul persoanelor cu studii medii si 6,9% in cazul celor cu studii elementare.
Achizitiile de locuinte sau terenuri din 2009 se distribuie astfel: 44,3% in Transilvania, 41,4% in sudul tarii si 14,3% in Moldova. Dintre persoanele care au achizitionat o locuinta, 63,3% erau barbati, iar 36,7% femei. 63,3% sunt din Transilvania sau Banat, 26,7% din Sud, iar 10% din Moldova.
In ceea ce priveste investitiile in lucrari de renovare a locuintei in 2009, persoanele mai tinere, cu varsta cuprinsa intre 18 si 35 de ani, raspund afirmativ in cea mai mare masura - 54,4%; persoanele intre 36 si 50 de ani declara ca si-au renovat locuinta in decursul anului 2009 in proportie de 44,6%, cele intre 51 si 65 de ani - 40%, iar cele peste 65 de ani - 28,8%.
Persoanele cu studii elementare si-au renovat locuinta in masura mai mica decat cele cu studii medii sau superioare: 33,4% vs 44,4%, respectiv 42,3%.
Respondentii din mediul rural declara in masura mai mare ca au investit in acest sens in timpul anului 2009 - 45% vs 39,8% din mediul urban.
Respondentii de gen masculin declara in masura mai mare decat femeile ca intentioneaza sa investeasca in lucrari de renovare a locuintei in anul 2010 - 40,6% vs 33,2%.

• Metodologia cercetarii
Volumul esantionului: 1.952 indivizi de 18 ani si peste
Tipul esantionului: multi-stratificat, probabilist
Reprezentativitate: eroare maxima tolerata de 2,3%
Interviurile s-au desfasurat prin metoda CATI.
Ancheta de teren: 6-8 ianuarie 2010
(Va urma)