In 11 zone din Galati nivelul zgomotului depaseste valoarea maxim admisibila, cauza principala fiind traficul rutier intens. Cea mai "galagioasa" zona este intersectia strazilor Brailei si Otelarilor, unde s-au inregistrat 80 de decibeli, cu zece mai mult decit limita admisibila.

Este municipiul Galati un oras poluat sonor? Reprezinta zgomotul o problema pentru sanatatea locuitorilor lui? Sint anumite zone din Galati mai "galagioase" decit altele? A devenit zgomotul un lucru cu care galatenii s-au obisnuit? Acestea sint doar citeva dintre intrebarile la care au incercat se dea raspunsuri reprezentantii Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Galati cu ocazia simpozionului pe aceasta tema desfasurat saptamina trecuta la Gradina Botanica.

Zgomotul, tinut sub observatie

In baza datelor furnizate de Agentia de Mediu Galati si Directia de Sanatate Publica, doi inspectori ai Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Galati au elaborat un studiu privind zgomotul in muncipiul Galati, respectiv o harta a strazilor unde se inregistreaza depasiri ale nivelului maxim admisibil la ore e maxima intensitate, respectiv intervalul orar 6.00-18.00. In acest scop s-au luat in calcul rezultatele monitorizarii facute de Agentia de Mediu si Directia de Sanatate Publica intr-un numar de 17 puncte situate la o scoala, la o cladire administrativa, un spital si o serie de strazi. "La proiectarea retelei de monitorizare s-a tinut cont de zonele afectate de poluarea sonora, drept pentru care prioritare au avut marile intersectii ale arterelor de circulatie cu trafic intens, urmate de cladiri social administrative, de invatamint, sanatate. La analiza datelor s-au utilizat prevederile normative tehnice in vigoare, respectiv STAS 10009 din 1988, STAS 6156/86 si Ordinul 536 din 1997", a declarat reprezentantul ITM Galati, inginer Donatela Migireanu.

Zgomotul din Piata Energiei, monitorizat

Cele 18 puncte de monitorizare a nivelului de zgomot au fost amplasate in cartierul Micro 40, in exteriorul Liceului Auto si al Spitalului de Copii, la intersectiile strazilor Domneasca si Garii, Basarabiei si Domneasca, Brailei si Otelarilor, Basarabiei si Traian, Siderurgistilor si Traian, Brailei si Frunzei, Brailei si Otelarilor, bulevardului G. Cosbuc si strada Traian, bulevardului G. Cosbuc si strada Brailei. De asemenea s-a mai facut o monitorizare a nivelului zgomotului in Piata Energiei, la Ancora, la intersectia dintre Viaductul CFR si Calea Prutului. "Nivelul zgomotului din municipiul Galati este influentat atit de traficul rutier, de cel feroviar, cit si de cel industrial, prin prezenta marilor platforme industriale, cum ar fi combinatul Mittal Steel Galati, Santierul Naval Damen", a afirmat Donatela Migireanu, unul dintre cei doi autori ai studiului.

Depasiri in 11 puncte monitorizate

In urma monitorizarii efectuate in intervalul orar 6.00-18.00 s-au constatat depasiri la 11 din cele 18 puncte. Astfel, cea mai "zgomotoasa" zona este intersectia dintre strazile Brailei si Otelarilor, unde nivelul de zgomot echivalent inregistrat a fost de 80 de decibeli (dB), in conditiile in care valoarea maxima admisibila este de 70 dB. Comparativ cu aceeasi valoare maxima admisibila, respectiv de 70 dB, s-au inregistrat valori mai mari si la intersectia dintre bulevardul G. Cosbuc si strada Traian, respectiv 79 dB, intersectia bulevardului G. Cosbuc si strada Brailei - 77 dB, in Micro 40 - 78 dB, la intersectia strazilor Domneaca si Garii - 74 de dB, in Pita Energiei - 74 dB. De asemenea, au fost inregistrate depasiri ale valorii maxim admisibile, de 65 dB, la intersectia strazilor Brailei si Frunzei, unde s-au atins 77 dB, si la intersectia strazilor Rizer si Traian, unde s-au atins 70 dBi.

Zonele intens circulate, cele mai zgomotoase

In baza rezultatelor masuratorilor s-a realizat o harta sonometrica a municipiului Galati, pentru intervalul orar de maxima intensitate. Potrivit realizatorilor studiului, harta are un caracter orientativ, in punctele unde nu au existat date suficiente facindu-se o aproximare prin analogie cu celelalte puncte similare. "Se observa ca in zonele intens circulate, in apropierea Garii feroviare, in zona adiacenta combinatului Mittal Steel Galati, a Santierului Naval Damen, precum si pe Drumul de centura al orasului valoarea zgomotului este mult mai mare decit cea admisa de normele europene. Concluzia care se poate desprinde este ca municipiul Galati, oras cu dezvoltare industriala importanta, in care intilnim trafic rutier, feroviar si maritim, fiecare cu gradul sau de poluare sonora, este un municipiu in care zgomotul reprezinta o problema stringenta pentru sanatatea locuitorilor lui", se arata in incheierea studiului facut de cei doi inspectori ai ITM Galati.

Nivelul zgomotului, in atentia Uniunii Europene

Directiva 2002 a Parlamentului si Consiliului European privitoare la evaluarea si gestionarea zgomotului din mediul ambiant vizeaza stabilirea unor masuri comune pentru tarile membre ale Comunitatii Europene in vederea prevenirii si reducerii efectelor zgomotului si a expunerii la acesta. Regulile stabilite sint valabile si pentru tarile care doresc sa devina membre ale Uniunii Europene. Pe lista masurilor stabilite figureaza informarea publicului privind prezenta si efectele zgomotului, evaluarea expunerii populatiei prin cartografierea zgomotului in diferite medii, precum si adoptarea unui plan de actiune bazat pe rezultatele cartografierii pentru prevenirea si reducerea efectelor zgomotului din mediu. Directiva vizeaza in particular sa furnizeze o baza pentru stabilirea punctelor comune privind reducerea emisiilor sonore provenite de la principalele surse, in special la vehicule, de la infrastructura feroviara, aeronautica si mediile industriale.

Fosnetul frunzelor produce 10 decibeli

Potrivit studiilor facute de specialisti, fosnetul frunzelor este echivalent cu un sunet de 10 decibeli, in timp ce o conversatie discreta da nastere unui sunet care are un nivel relativ cuprins intre 20 si 50 de decibeli. Traficul pe o strada aglomerata produce intre 65 si 70 de decibeli, iar un tunet da nastere unui numar de decibeli cuprins intre 90 si 100. La decolarea unei rachete spatiale pot aparea intre 140 si 190 de decibeli.

Si copiii fac zgomot

Copiii care tipa pot produce sunete la niveluri ridicate, un copil care tipa intr-un local putind produce sunete pina la 100 decibeli. O persoana care merge cu pantofi cu talpa rigida pe un planseu de beton neacoperit de 16 centimetri poate produce un zgomot mai mare de 50 decibeli in spatiul de sub planseu. Si aparatele electrocasnice sint sursa de zgomot, cele mai "galagioase" fiind masinile de spalat automate si frigiderele.