Doar 22 de straini inregistrati cu permise de munca in 2006. Majoritatea provin din tarile arabe. In schimb, statisticile oficiale noteaza ca in acest an 58 de doljeni au plecat legal la munca in Italia si Marea Britanie. Neoficial insa, migratia romaneasca in UE a ingrijorat unele state membre.
Numarul strainilor angajati in Romania este mult mai mic in comparatie cu cel al romanilor care pleaca sa munceasca peste hotare, spun statisticile oficiale. Potrivit Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Dolj, in judet s-au angajat legal in acest an numai 22 de straini, majoritatea din tari arabe. Strainii care vor sa lucreze la noi in tara legal trebuie sa obtina permise de munca de la autoritatile din tarile lor de origine. "Sunt foarte putini cetateni straini. Doar 22. Dupa nume, este vorba de un italian, turci si arabi. Este vorba de cei care muncesc conform legislatiei in vigoare. Probabil ca altfel numarul lor ar fi mai mare", a precizat Silviu Cotiga, inspectorul-sef al ITM Dolj.
In acelasi timp, trebuie spus ca in cursul anului 2006, din Dolj au plecat sa lucreze in strainatate in conditii legale 58 de persoane. 49 s-au angajat in Italia, iar noua persoane au plecat in Marea Britanie.
"Numarul doljenilor plecati la munca in strainatate este mult mai mare. Dar noi avem evidenta doar a celor care apeleaza la firmele autorizate sa recruteze si sa plaseze forta de munca", a mai spus Silviu Cotiga. Romanii plecati la munca in strainatate isi pot plati darile catre stat prin delegat sau on line, pentru a putea beneficia de vechime la pensie si servicii medicale.
1,2 milioane de romani muncesc la negru
Nu numai migratia fortei de munca este o pierdere pentru bugetul statului roman, ci si lucrul fara forme legale. Statisticile spun ca fenomenul muncii la negru a atins cote ingrijoratoare in ultimii ani. Potrivit Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (MMSSF), in Romania, peste 1,2 milioane de persoane muncesc la negru. Conform statisticilor intocmite de Inspectia Muncii in urma controalelor efectuate, in 2005 au fost depistate peste 8.500 de persoane care munceau la negru si 3.525 de angajatori care foloseau forta de munca fara contracte intocmite. In 2006, cifrele au crescut ingrijorator, tinzand s-o dubleze pe cea de anul trecut. In Dolj, in primele noua luni din 2006, inspectorii ITM au verificat 2.480 de firme, cu un total de peste 42.000 de salariati.
Acestia au descoperit 90 de firme care practicau munca la negru si 160 de persoane care lucrau fara forme legale, din care 95 de femei. Totalul amenzilor aplicate s-a ridicat la 3,4 miliarde de lei vechi. Problema cea mai mare a inspectorilor este insa depistarea angajatorilor care nu trec pe cartile de munca ale angajatilor salariul real, o parte din bani fiind incasati tot la negru. "Este asa-numita munca 'la gri'. In multe cazuri, angajatul are in cartea de munca salariul minim pe economie, pentru care angajatorul plateste dari la stat mai mici. Restul banilor se incaseaza fara forme legale. Cel putin 30% din salariatii doljeni practica munca la gri. Pentru noi, este foarte greu, daca nu imposibil de demonstrat acest lucru. Acolo unde nu exista nici un fel de acte este mai simplu. Dar acolo unde exista contracte de munca la salariul minim este greu sa probam ca, de fapt, angajatii castiga mai mult fara sa se plateasca impozitele datorate statului", a spus Silviu Cotiga, inspectorul-sef al ITM Dolj. Pe termen scurt, angajatii care muncesc la gri au de castigat. La intelegere cu patronul, acestia primesc bani in plus neimpozabili. Situatia ii convine de minune si patronului. Daca ar trebui sa opereze o crestere salariala, contributia reala a angajatorului ar fi mai mare cu circa un sfert din suma neta acordata angajatului, care s-ar duce la stat. Pe termen lung insa, au de pierdut salariatii, pentru ca valoarea punctului de pensie este mai mica la salariul minim.
Sanctiuni drastice
Potrivit legislatiei, fapta persoanei care, in mod repetat, utilizeaza persoane ce desfasoara activitati salarizate fara contract de munca se considera infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la unu la doi ani sau cu amenda penala, dupa caz. Raspunderea penala revine, dupa caz, directorului, directorului executiv, administratorului societatii.