Intentia Guvernului de a sterge miliarde de euro, datoriile companiilor de stat catre buget este dur criticata de catre analistii economici. Acestia spun ca o astfel de masura nu este numai inutila, dar se situeaza si la limita legalitatii din punct de vedere al normelor europene in materie. “Masura luata de Guvern e foarte discutabila, ca sa fiu elegant. Si total nepotrivita acum, inainte de a intra in Uniunea Europeana”, a declarat Liviu Voinea, director de cercetare in cadrul Grupului de Economie Aplicata. El afirma ca, de aceasta data, este vorba de un posibil nivel al ajutoarelor de stat de circa 3 miliarde de euro, care ar putea fi considerat o sfidare la adresa autoritatilor de concurenta europene. “Vor aparea probleme de concurenta. Intram intr-un proces care e total nefast pentru economie. Experienta ne-a aratat ca asemenea proceduri nu sint deloc viabile. Se puteau gasi alte solutii, cum ar fi emiterea de obligatiuni de catre datornici sau intocmirea unor planuri e vinzare serioase. Dar Guvernul prefera se pare sa treaca la datoria publica cele mai mari arierate de la revolutie incoace”, mai spune directorul GEA.
La rindul sau, analistul economic Aurelian Dochia spune ca ar fi trebuit luate masuri radicale, si nu aplicarea unor mingiieri parintesti pe capul celor care fac datorii de miliarde de euro. “Din 1991, de cind s-a procedat prima oara la stergerea datoriilor companiilor de stat si pina acum, Guvernul trebuia sa invete ca asemenea metode nu isi ating tinta. Companiile carora le stergi datoriile vor face altele, in scurta vreme. Trebuie facute citeva evaluari, legate de mijloacele fixe ale datornicilor, de managementul lor etc. Poate terenul de sub companie e mai valoros decit datoria la buget si se poate recupera. Poate schimbi managementul si restructurezi compania cu probleme. Dar nu stergi pur si simplu datoriile”, mai spune Dochia. Gindire care nu pare sa fie impartasita si de ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, care si-a argumentat sec intentiile, spunind ca oricum “datoriile nu vor putea fi incasate niciodata”.
Potrivit unui studiu intocmit de specialistii Comisiei Nationale de Prognoza, arieratele din economie se situeaza la circa 20% din PIB. O evolutie descrescatoare ca procent din produsul intern brut au avut-o arieratele la banci. Defalcat pe ministere, analiza arieratelor agentilor economici arata faptul ca Ministerul Economiei si Comertului continua sa detina ponderea cea mai mare in totalul arieratelor inregistrate de agentii economici monitorizati, cu 76,2% la sfirsitul lunii august 2005, in crestere cu circa sapte puncte procentuale fata de sfirsitul anului 2004.