Cu o copie dupa un certificat de înregistrare a unei societati, oricine poate confectiona o stampila care, odata pusa pe diverse acte, poate produce efecte juridice devastatoare. Nimeni nu controleaza ce faci cu stampila pentru ca nu avem legi în acest sens.„Ce îmi trebuie pentru o stampila?“. „Certificatul de înregistrare al firmei. Puteti sa aduceti chiar si o xerocopie“, vine raspunsul de la oricare atelier de confectionat stampile din Craiova. Unii confectioneri solicita si o copie dupa actul de identitate al celui care vrea stampila, chiar daca persoana respectiva nu are nici o legatura cu firma pentru care vrea însemnul cu cea mai mare importanta în activitatea unui agent economic sau a unei institutii. Deci, aproape oricine poate intra în posesia unei stampile de la o firma oarecare, pe care sa o foloseasca în diverse scopuri. Nu verifica nici o institutie a statului veridicitatea unei stampile, decât în cazuri extrem de rare, când efectele unui act stampilat sunt dubioase sau daca se fac anumite sesizari. Autoritatile de control din Dolj spun ca nu prea exista sesizari de acest gen.  Semnal de alarma! Nu exista document pus în circulatie de agentii economici pe care sa nu fie aplicata stampila unitatii. Documentele fara stampila nu au nici o valoare din punct de vedere juridic, nu produc efecte. Multe persoane au dubii în ceea ce priveste veridicitatea unei stampile, dar putini au avut curajul sa reclame la organele în drept posibilitatea unui fals. Acest produs poate fi relativ usor falsificat si utilizat de diversi indivizi pe diverse documente. „Stampila este o arma împotriva falsificarii documentelor, a depistarii imitatiilor, fiind utilizata în acelasi timp ca marca a institutiilor de stat sau a firmelor particulare“, a spus un confectioner de stampile. La fel de usor, stampila poate deveni o „arma“ credibila pentru falsificarea documentelor. În Europa vestica, afacerile se perfecteaza dupa o strângere de mâna, iar acordul verbal este sfânt pentru ambii parteneri de afaceri (documentele se redacteaza ulterior). În unele tari este suficienta semnatura electronica pe acte emise de autoritati publice, astfel ca stampila a devenit istorie. În România, un act care nu poarta stampila emitentului nu este luat în seama.Organele de control ale statului nu au avut niciodata ca tema generica verificarea autenticitatii unei stampile, din cauza ca nu s-au confruntat cu un astfel de fenomen. Si legislatia este permisiva. De fapt, nu exista un act normativ care sa oblige verificarea autenticitatii stampilelor. Doar în anumite cazuri rare se fac verificari la firme pentru a vedea daca o stampila suspecta corespunde realitatii sau este un fals. Cazuri de falsificari de stampile Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul politiei doljene sustine ca a avut cazuri, anul trecut, de falsificare a unor adeverinte de salariu utilizate de falsificatori pentru obtinerea de credite bancare. „Stampila era falsificata prin scanare sau copiere. S-a verificat, iar firma exista, dar i-a fost copiata stampila, nu confectionata în fals“, a precizat subcomisar Maria Vasile, purtatoarea de cuvânt a Inspectoratului de Politie al Judetului Dolj. Si Garda Financiara a întâlnit cazuri de stampile falsificate, ale unor firme-fantoma. Cum acestea nu erau din Dolj, cercetarile nu au mai continuat. A devenit brusc „treaba Bucurestiului“. „Este vorba de facturi fiscale din acelea care se vindeau prin Bucuresti, pe la Europa. Au ajuns si pe la noi si aveau stampile false, dar nu am descoperit firmele respective în Dolj“, a spus unul dintre comisarii Garzii Financiare Dolj. În ultimul timp, Codul Fiscal s-a adaptat cerintelor de siguranta si îngradeste posibilitatea falsificatorilor de stampile de a-si pune în practica îndemânarile, prin schimbarea facturilor. „Acum nu mai este obligatoriu sa pui stampila firmei pe factura, pentru ca sunt alte elemente de identificare“, a afirmat comisarul-sef al Garzii Financiare Dolj, Dragos Ursulescu.