Aproape 80% dintre sesizarile transmise Parchetului de Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB) reprezinta fapte de evaziune fiscala de dimensiuni relativ reduse. Potrivit reprezentantilor Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, institutia nu dispune de personalul necesar pentru a acoperi toate cazurile in materie de spalare a banilor. Unui judecator ii trebuie chiar si mai multi ani ca sa dea sentinta intr-un caz legat de acest gen.
In acest an, au fost 3.500 de informari primite la ONPCSB referitoare la cazurile legate de spalarea banilor, dintre care 1.500 de sesizari au fost transmise mai departe. De asemenea, au existat cateva rechizitorii si s-au finalizat cu una sau doua condamnari.
Reprezentantii politiei au spus ieri, in cadrul unui seminar organizat de Finmedia pe tema spalarii banilor, ca foarte multe probleme sunt la instantele de judecata. Ei considera ca nu avem judecatori specializati care sa judece cazurile legate de spalarea banilor. Spre exemplu, un rechizitoriu intr-un caz de acest gen a durat si cinci ani. Atat i-a trebuit unui judecator ca sa dea sentinta.

Prea putini procurori

Procurorii sunt sufocati de numarul mare de informari care vin de la oficiu in materie de infractiuni de spalare a banilor.
Paula Lavric, procuror la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a aratat ca Parchetul nu dispune de personalul necesar pentru a acoperi toate aceste cazuri.
De asemenea, institutiile care transmit raportari la ONPCSB doresc sa cunoasca deciziile oficiului, pentru a sti cum sa isi gestioneze riscul.
„Ultimele directive europene specifica dreptul celor care raporteaza sa cunoasca ce s-a intamplat cu fiecare caz in parte si daca cercetarile continua“, a declarat, la randul lui, Doru Bulata, director executiv la Banca Comerciala Romana, fost membru al ONPCSB.

Secretul de serviciu vs secretul profesional

Reprezentantii bancilor prezenti la discutie au ridicat problema modului in care legislatia trateaza secretul privind raportarile catre oficiu.
Astfel, cazurile identificate de functionarii bancari intra sub incidenta secretului de serviciu, si nu a secretului profesional, cum este cel bancar. Informarile de la oficiu veneau ca secret de serviciu si nu puteau fi folosite ca proba, au spus reprezentantii politiei.
Diferenta de tratament ingreuneaza activitatea bancilor sub mai multe aspecte, iar secretul de serviciu ofera mai putina protectie angajatului.
Legislatia romaneasca nu permite accesul nerezidentilor la secretul de serviciu, iar in sistemul bancar romanesc o serie de persoane cu functii importante sunt straini. Pe de alta parte, secretul de serviciu ingreuneaza operativitatea chiar in relatia ONPCSB-Parchet.
Cristian Anghel, procuror delegat in Ministerul Justitiei, a afirmat ca inscrierea raportarilor in aceasta modalitate necesita o procedura de desecretizare a informatiilor inainte de inceperea anchetei propriu-zise.
Potrivit lui Bogdan Mihai Martimof, membru al plenului ONPCSB, exista un proiect de act normativ la Ministerul Justitiei pentru modificarea legislatiei privind spalarea banilor, care ar putea rezolva atat problema secretului de serviciu, cat si a feedbackului solicitat de raportori.
Reprezentantii politiei mai cred ca exista un exces de secretizare a informatiei, in conditiile in care trebuie sa poata controla informatia. Oficiul are personalitate juridica si este subordonat Guvernului, iar presedintele are rang de secretar de stat.