Romanii au conditii precare de viata, dar sint optimisti, sustin expertii Fundatiei Europene pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si Munca (EF. Acest "paradox" este determinat de faptul ca romanii nu au informatii pentru a face comparatie cu o alta tara europeana, a declarat, la Bucuresti, reprezentantul EF, Willy Buschak, cu prilejul prezentarii studiului EF asupra calitatii vietii in Romania. Conform studiului, romanii sint foarte optimisti in legatura cu viitorul si sint caracterizati prin niveluri ridicate de fericire si de satisfactie generala fata de propria viata, in ciuda conditiilor materiale modeste, a calitatii slabe a locuintelor si a programelor de munca neobisnuit de lungi.

O saptamina de concediu la patru romani

Doi din cinci romani nu se descurca din punct de vedere financiar, dezvaluie raportul Fundatiei europene, o agentie a UE cu sediul la Dublin, care ofera studii, informatii si recomandari guvernelor si partenerilor sociali din UE. Inca exista mari inegalitati de venit in Romania, o presiune speciala fiind resimtita de someri si de familiile cu un singur salariat, de persoanele mai in virsta si de pensionari, de parintii singuri si de familiile mari. Trei din patru romani nu-si pot permite o saptamina de concediu pe an, iar una din trei gospodarii are acumulate restante la plata facturilor de electricitate, apa sau gaze, a precizat directorul Fundatiei, Jorma Karppinen. O treime dintre gospodariile din Romania considera ca locuinta nu este de buna calitate, confruntindu-se cu probleme cum ar fi lipsa de spatiu suficient, acoperis deteriorat sau lipsa unei toalete de interior cu apa curenta.

Munca, munca si iar munca

Aproape unul din cinci romani este totusi ingrijorat ca si-ar putea pierde locul de munca in urmatoarele sase luni, un procentaj dublu fata de media UE. Indicatorul de nesiguranta al locului de munca este similar cu cel din noile state membre, dar mult mai bun decit cel raportat de Bulgaria. In plus studiul indica faptul ca romanii lucreaza mult, in mediu cu trei ore pe saptamina mai mult decit lucratorii din restul Uniunii Europene. Expertii europeni considera ca informatia ar putea rezolva paradoxul romanesc si ca dupa aderare sint de asteptat schimbari substantiale in conditiile subiective si cele obiective referitoare la calitatea vietii, comparatiile cu alte state din UE putind fi mai usor de facut.

In ciuda marilor inegalitati de venit si a conditiilor materiale modeste, romanii indica niveluri ridicate de satisfactie generala fata de viata, fericire si optimism fata de viitor. Reprezentantii fundatiei europene apreciaza insa ca exista si elemente culturale care ar putea explica acest paradox.