Dupa zicala "ce-i in mana nu-i minciuna", romanii se gandesc mai degraba la profiturile pe termen scurt, asigurate spre exemplu de investitiile imobiliare, in loc sa economiseasca pentru perioada pensionarii. Potrivit unui studiu realizat pentru Bank Austria Creditanstalt (BA-CA), membru al UniCredit Group, in timp ce 30% dintre cehi si 15% dintre croati prefera contractele de economisire si creditare, sarbii si romanii fac adesea investitii imobiliare (18%, respectiv 13%).
Analiza arata ca la capitolul investitii in pensii private suntem insa codasii Europei, fiind depasiti doar de sarbi. Astfel, procentul persoanelor care detin un produs de investitii pentru pensii private este de 36% in Republica Ceha, 31% in Ungaria, 10% in Bulgaria, 8% in Polonia, 7% in Bosnia-Herzegovina si Romania si 5% in Serbia.
In privinta produselor de economisire, cel mai des intalnite la noi sunt depozitele si conturile de economii, 35% dintre romani folosind aceste produse. In tari ca Slovenia (47%), Croatia (44%) si Slovacia (39%) se prefera cel mai mult asigurarile de viata.
O explicatie a dezinteresului romanilor pentru pensiile private ar putea fi si veniturile mici in comparatie cu ale celorlalti europeni. Daca slovenii si croatii isi permit sa economiseasca pentru pensie 36 de euro pe luna, in Romania si Bulgaria potentialul mediu pentru economisire este cel mai scazut, fiind de 17,5 euro, respectiv 15,9 euro pe luna.

Mai multe surse de pensie

Desi de-abia au definitivat sistemul de pensii pe cei trei piloni, autoritatile romane din domeniu anunta ca acest sistem s-ar putea extinde la cinci piloni. "Pe langa cei trei piloni despre care s-a discutat pana acum, vor mai aparea Pilonul IV si Pilonul V. Momentan, sunt discutii politice in legatura cu infiintarea acestora", a declarat recent presedintele Casei Nationale de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS), Mihai ßeitan, citat de Mediafax.
Acesta a precizat ca Pilonul IV va fi bazat pe un fond special, privat, care va administra actiuni ale statului la diferite firme si sumele in numerar, provenite din privatizari. Pensionarii din sistemul public vor beneficia astfel de sume suplimentare, care li se vor plati pe langa cele aferente pensiilor.
ßeitan a reafirmat ca fondurile de pensii facultative vor incepe sa functioneze de la 1 ianuarie 2007, iar fondurile de pensii administrate privat ar putea deveni functionale la mijlocul anului viitor. El a estimat ca valoarea totala a fondurilor administrate prin Pilonul II ar putea ajunge in urmatorii zece ani la 20 de miliarde de euro, suma prognozata pentru Pilonul III fiind de zece miliarde de euro. In ceea ce priveste Pilonii IV si V, oficialul CNPAS a estimat sume de sase miliarde de euro si, respectiv, patru-cinci miliarde de euro.