Desi constantenii de rand nu prea reusesc sa se descurce din punct de vedere financiar, acestia gasesc o metoda de a mai amortiza lipsurile financiare, imprumutandu-se de la persoane pe care le cunosc, prieteni, rude, vecini, cu speranta ca vor avea din partea acestora intelegere daca se mai intarzie cu banii, evitand astfel problemele pe care le-ar putea avea cu banca sau cu alte firme de creditare in cazul restantelor. Sau... pur si simplu isi rezolva problema nivelului de trai, care nu le permite "luxul" de a avea, de la un salariu la altul, banii de paine necesari in fiecare zi. Cei mai multi dintre constantenii chestionati de cotidianul nostru au recunoscut ca obtin imprumuturi de la banci, desi stiu ca salariile si cheltuielile de zi cu zi nu le permit sa achite ratele. Asa se face ca mare parte din venitul unei familii care apeleaza la imprumuturi pentru a-si achizitiona produsul dorit se duce la banca. La aceste cheltuieli se mai adauga si banii pentru utilitati, mancare, iar in aceste conditii intervin, dupa cum tot constantenii s-au confesat, imprumuturile de la prieteni, rude, vecini, care sa ii ajute sa supravietuiasca pana la urmatorul salariu. Astfel, din totalul venitului unei familii nu prea mai ramane mare lucru, nici macar... de o cafea. De aceea, majoritatea constantenilor a declarat ca incearca, pe cat posibil, sa-si programeze banii pe care ii au la dispozitie pentru a nu fi in situatia in care nu ar putea sa-si acopere toate cheltuielile. Adrian Maris din Constanta, de exemplu, afirma ca in fiecare luna, la incasarea salariului, face impreuna cu sotia sa o lista de prioritati privind modul in care vor cheltui banii in luna respectiva pentru a nu ramane restant la plata utilitatilor sau la plata ratelor si pentru a nu fi nevoit sa se imprumute de la alte persoane. Acesta adauga faptul ca din totalul venitului familiei sale, intr-o proportie de 60% banii se duc pe aceste cheltuieli, ramanandu-i insa suficienti bani pentru alte cheltuieli care intervin de-a lungul lunii. Cu privire la acest lucru, un alt constantean, George Stan, sustine ca are un venit de aproape 14 milioane de lei, insa 12 milioane sunt cheltuite pe rata la masina pe care si-a achizitionat-o recent si la noul mobilier din apartament, dar si pe intretinere sau alte utilitati. Acesta adauga faptul ca familia sa trebuie sa se descurce doar din salariul de 6 milioane al sotiei, care lucreaza la o firma de asigurari. Barbatul marturiseste ca a fost nevoit in unele cazuri sa se imprumute de la prieteni, din cauza faptului ca au intervenit unele cheltuieli imprevizibile pe care trebuia neaparat sa le achite, dar se declara multumit de situatia financiara de care dispune. Sunt insa si cazuri in care unii constanteni, in majoritatea cazurilor din inconstienta, raman in urma cu platile unor datorii importante ca valoare, stiind faptul ca nu au posibilitatea sa le acopere. In acest mod, respectivii se trezesc intr-o situatie limita, pe care sunt nevoiti sa o rezolve in orice mod posibil. Un exemplu concret il reprezinta un constantean, C.I., care desi are un venit modest, a fost nevoit sa se imprumute de la prieteni si sa obtina un credit de la banca de 20 de milioane de lei pentru a-si plati unele datorii importante ca valoare. Acesta sustine ca neplata acestora ar fi dus la actionarea sa in instanta de judecata. La pensionari nici nu se pune problema imprumuturilor din banci, acestia abia descurcandu-se cu banii din pensie. Georgeta Stila, pensionara din Constanta, afirma ca impreuna cu sotul sau reuseste cu greu sa plateasca intretinerea apartamentului. Aceasta sustine ca mai este ajutata din cand in cand cu bani de catre cei doi fii ai lor, care sunt plecati in strainatate. Femeia mai spune ca o data sau de doua ori pe luna primeste de la cei doi fii bani cu care se descurca de pe o luna pe alta. Cu toate acestea, a concluzionat Georgeta, situatia ei este cat de cat buna, avand in vedere faptul ca are cunostinte care sunt intr-o situatie mult mai proasta si pe care, din cand in cand, le ajuta chiar ea cu sume modice