Expectativa condamnabila in care s-au plasat de mai bine de 15 ani autoritatile statului roman in raport cu actiunile Ucrainei in platoul continental al Marii Negre si la gurile Dunarii sunt pe cale sa aduca prejudicii economice enorme tarii noastre. In timp ce statul ucrainean aplica o politica de forta, continuand si la aceasta ora sapaturile la Canalul Bastroe si organizand licitatii internationale pentru exploatarea imenselor zacaminte de petrol si gaze din jurul Insulei serpilor si a restului platoului continental al Marii Negre din zona nord-vestica a bazinului pontic, Ministerul Roman al Afacerilor Externe si Sulfina Barbu, ministrul Mediului, asteapta confirmari oficiale din partea Ucrainei cu privire la actiuni ale partii ucrainene care se pot vedea cu ochiul liber. Dupa destramarea Uniunii Sovietice, statul ucrainean devenit independent si-a pus in aplicare politica intransigenta de forta fata de vecini, incercand nu numai sa-si conserve privilegiile teritoriale cu care a fost inzestrat de Stalin in timpul si imediat dupa cel de-Al II-lea Razboi Mondial, ci a incercat si chiar a reusit sa-si extinda interesele economice, in detrimentul statelor vecine, fiind vorba aici cu precadere despre Romania, dar si despre Federatia Rusa. Lasand la o parte interesele teritoriale ale Moscovei in zona Peninsulei Crimeea si a platoului continental al Marii Negre, principalul perdant al ofensivei ucrainene in aceasta regiune este Romania - victima a incapacitatii si a dezinteresului tuturor presedintilor si guvernelor postdecembriste de a da o riposta eficienta statului vecin. In acest sens, cea mai recenta neputinta a diplomatiei de la Bucuresti, dar si a ministrului Sulfina Barbu se refera la incapacitatea acestora de a opri continuarea lucrarilor la Canalul Bastroe. Dupa ce in cursul anului trecut aducerea in atentia forurilor si opiniei publice europene a proiectului dezastruos pentru ecosistemul Deltei Dunarii de transformare a Canalului Bastroe in artera navigabila destinata preluarii de catre partea ucraineana a unei parti insemnate din traficul naval pe bratul Sulina parea sa dea castig de cauza intereselor Romaniei, guvernantii de la Kiev, instruiti la scoala diplomatiei sovietice, au anuntat oficial stoparea proiectului Bastroe, in timp ce la putin timp de la aceste declaratii, statul vecin a continuat pe sest decolmatarea canalului cu pricina, activitate care se desfasoara si in prezent cu mult avant si cu reactii ineficiente din partea Bucurestiului.

Rusia priveste neputincioasa la zacamintele de hidrocarburi din Crimeea

Un al doilea capitol de divergente in istoria contemporana a relatiilor dintre Romania si Ucraina il constituie Insula serpilor si, legat de aceasta, dreptul de exploatare a imenselor zacaminte de hidrocarburi existente in zona aferenta acestui minuscul petic de teren stancos, aruncat in mijlocul marii. Cu toate ca drepturile de proprietate ale Ucrainei asupra Insulei serpilor nu sunt dovedite de nici un tratat postbelic, Ucraina - mostenitoarea politicii de rapt a fostului Imperiu Bolsevic - isi aroga acum si dreptul de a exploata zacamintele de hidrocarburi din platoul continental al Marii Negre, aferent unei imense suprafete de apa ce inconjoara insula care facea in urma cu numai sase decenii parte integranta din teritoriul Romaniei. Ca de obicei, aplicand politica faptului implinit, statul ucrainean a concesionat inca din anul 1997 companiei Shell dreptul de a explora fundul marii in zona adiacenta Insulei serpilor, pentru a cauta zacaminte de petrol si de gaze naturale. De partea cealalta, Romania - care in perioada regimului Ceausescu detinea chiar si o harta realizata prin satelit asupra posibilelor zacaminte de hidrocarburi din Marea Neagra, precum si o "flota" importanta de platforme marine capabile sa exploateze aceste bogatii subterane valorand cu siguranta zeci de miliarde de dolari - nu a mai continuat aproape deloc explorarile in Marea Neagra si nici nu a transat problema Insulei serpilor. Singura "consolare" a partii romane este faptul ca si Rusia se pare ca se afla deja in tabara victimelor Ucrainei, avand in vedere ca la aceasta ora Kievul deruleaza fara jena o licitatie internationala pentru adjudecarea exploatarii unor imense zacaminte de petrol si gaze naturale (aproximativ 40-50 miliarde mc) descoperite de mai bine de un secol pe platoul continental al Marii Negre, in zona Portului Kerci.